Marian Motocu este craioveanul condamnat în mai 2026, în primă instanță, printr-o hotărâre nedefinitivă, aflată în prezent în apel, la un an de închisoare cu suspendare pentru incitare la ură/discriminare, pentru promovarea, în public, de idei, concepţii sau doctrine antisemite, pentru utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, pentru negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic.
Apelul se va judeca la Curtea de Apel Craiova, în data de 29 septembrie 2026.
Motocu nu este un caz izolat de derapaj online. Din conținutul anchetelor penale, din propriile sale materiale publicate și din investigațiile jurnalistice realizate în ultimii doi ani, rezultă – potrivit acestor surse – că Marian Motocu ar fi un militant neolegionar convins, cu legături cu Ambasada Rusiei la București, cu fostul candidat prezidențial Călin Georgescu (care este judecat pentru tentativă de lovitură de stat) și cu o rețea naționalistă pe care sursele citate în acest articol o leagă de interesele și acțiunile de război hibrid ale Federației Ruse în România.
Condamnarea: fapte grave repetate, pedeapsă blândă
Procurorii au reținut în sarcina lui Motocu patru infracțiuni grave:
- incitare la ură sau discriminare în formă continuată (26 de acte materiale) prev. de art. 369 Codul Penal cu aplicarea art. 35 alin.(1) Codul Penal.;
- promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite, în formă continuată (29 acte materiale);
- utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (27 acte materiale);
- negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic în formă continuată (19 acte materiale) prev. de art. 6 alin.(1) și (3) din O.U.G. 31/2002 cu aplicarea art. 35 alin.(1) Codul Penal.
Potrivit anchetatorilor, în perioada cercetată în dosar, Motocu a publicat numeroase videoclipuri (înregistrate sau live) prin care promova ideile sale extremiste, scopul declarat fiind de a coagula un nucleu de extremă dreapta ca „mișcare națională”. Motocu a fost reținut pe 18 decembrie 2024, iar la percheziția de la domiciliul său au fost găsite, potrivit surselor judiciare, obiecte folosite la comiterea faptelor și arme albe.
Pedeapsa stabilită în primă instanță (Judecătoria Craiova) a fost de un an de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani. Instanța a mai decis ca Marian Motocu să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Totodată, Motocu este obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Murgaș (Dolj) sau în cadrul Şcolii Gimnaziale din cadrul comunei Murgaș, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
Sentința a fost contestată, iar apelul urmează să fie judecat la Curtea de Apel Craiova pe 29 septembrie 2026 – cu doar o zi după un alt termen esențial pentru rețeaua extremist-naționalistă: pe 28 septembrie 2026, la Curtea de Apel București, este programat noul termen din procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra pentru tentativă de lovitură de stat.
Colegii de la ȘTIRI CRAIOVA au dezvăluit că Motocu a fost ajutat în confruntarea lui cu Justiția de „doi militanți extremiști naționaliști cunoscuți, anume avocatul Mihai Rapcea și inginerul Mihai Tociu. Cei doi au intervenit ca terți în procesul deschis la Judecătoria Craiova în care Motocu era acuzat de faptele sus-amintite și au depus un document în calitate de „amicii curiae”.
Din această intervenție rezultă că Motocu este cunoscut și beneficiază de sprijin din partea naționaliștilor care activează la nivel național și care promovează narative extremiste, naționaliste, neolegionare și antisemite.
Un militant neolegionar activ, nu doar un „personaj online” izolat
Etichetarea lui Motocu drept simplu provocator de pe rețelele sociale nu rezistă la o privire asupra propriei sale activități publice. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” îl menționează în cel puțin două rapoarte succesive de monitorizare a antisemitismului – cel pentru perioada mai 2023-aprilie 2024 și cel pentru 2025-2026 – ca fiind unul dintre cei mai vocali extremiști naționaliști din România. În raportul cel mai recent, intitulat sugestiv „Bulgărele antisemitismului nu s-a oprit din rostogolire”, Institutul citează (la pagina 106) un videoclip publicat de Motocu chiar în timp ce acesta era judecat pentru faptele descrise mai sus:
„Pe 29 noiembrie 2025, websiteul Incorect Politic distribuia un clip video realizat de Marian Motocu, în timp ce acesta era judecat pentru fapte mai vechi de incitare la ură cu caracter antisemit și propagandă legionară, pentru care a fost condamnat în mai 2026 în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare. În clipul cu titlul „Aici s-a ajuns, datorită arginților”, Motocu acuză la rândul lui de „antiromânism” „anumite instituții împreună cu anumiți profesori și niște progresiști ratați” și jignește cu apelative precum „nenorociți”, „șobolani”, și „jeguri umane”. Motocu instigă la ură și violență, reiterând numeroase teorii conspiraționiste antisemite clasice sau mai noi.”
Simbolistica pe care o folosește este, de asemenea, de inspirație legionară. Sigla asociației pe care Motocu a încercat să o înființeze, „41 pentru România”, conține un „gard de fier” stilizat – o reinterpretare vizuală directă a însemnului Gărzii de Fier – combinat cu un lup dacic tricolor.
Jurnalista Oana Despa, de la Europa Liberă România, a documentat că sigla a fost înregistrată oficial la OSIM în 2021, la cererea Fundației „Centrul Româno-American”, condusă de foști generali ai Armatei Române (Constantin Săvoiu, Constantin Degeratu) și de Adrian-Robertin Dinu – cel din urmă devenit ulterior liderul organizației „Comandamentul Vlad Țepeș”.
Reamintim că în 2023, Motocu a fost printre membrii fondatori ai unei tentative de asociație numită „41 pentru România”, inițiativă respinsă de Judecătoria Craiova în octombrie 2023. Grupul de inițiativă a atacat decizia cu apel la Tribunalul Dolj, retrăgând, de această dată, numele lui Motocu dintre fondatori – o stratagemă avocățească fără succes. Apelul a fost respins.
Sigla grupării lui Motocu – inspirată din simbolul Gărzii de Fier – a fost subiect de scandal. Deși a încercat să o protejeze ca marcă înregistrată, Motocu a pierdut și această siglă. Astfel, ca urmare a unei petiții formulate de Pădineanu Cosmin-Nicolae în contradictoriu cu intimata FUNDAȚIA CENTRUL ROMÂNO-AMERICAN (condusă de Adrian-Robertin Dinu), Comisia de la OSIM a anulat marca MN nr.181579 cu denumirea „41 pentru ROMÂNIA”.
În context, trebuie spus că recent, pe numele lui Adrian-Robertin Dinu a fost înaintată o petiție către Poliția Română pentru distribuirea în mediul online de materiale și mesaje atribuite lui Corneliu Zelea Codreanu, „Căpitanul” Mișcării Legionare. Petiția a fost depusă de activistul civic Alin-Constantin Cojocaru.
Marian Motocu a fost și în centrul unui episod de amenințări documentat public: profesorul de istorie și activistul civic Marcel Bartic, organizatorul Marșului pentru Democrație din decembrie 2024, a povestit cum, după ce a semnalat public evenimentele legionare de la Tâncăbești, Motocu i-a „dedicat” o pagină de Facebook îndemnând „naționaliștii din toată țara” să afle „cine este responsabil” pentru anchetele penale declanșate ulterior împotriva organizatorilor comemorării legionare de la Tâncăbești. Acest caz a fost prezentat pe larg de publicația noastră (link).
Legăturile cu Călin Georgescu: nu doar simpatie, ci coordonare documentată pe filiera Ambasadei Federației Ruse la București
Aici se află probabil elementul cel mai grav din activitatea extremist-naționalistă a lui Marian Motocu. Potrivit unor surse judiciare citate de Antena 3 CNN, perchezițiile informatice la domiciliul lui Motocu ar fi scos la iveală aproximativ 150 de mesaje text schimbate direct cu Călin Georgescu. Aceleași surse susțin că, în înregistrări video găsite la percheziții, Motocu ar afirma necesitatea „desființării partidelor” – o teză regăsită și în discursul public al lui Georgescu – precum și „confiscarea averilor politicienilor și judecătorilor după ce vor fi uciși”.
Antena 3 CNN, precizează că, „potrivit surselor judiciare consultate, în urma perchezițiilor informatice, dar și a analizării agendelor lui Marian Motocu „s-a conturat posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizaţie cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale țării”. Membrii acestei organizații nu urmăreau doar să propage în spațiul public ideologia legionară, negaționistă și extremistă cu tendințe „antidemocratice și anticonstituționale”, ci și să racolez noi membri care să facă parte dintr-o „mișcare națională”, care în final să comită „violenţe împotriva evreilor, politicienilor, judecătorilor, partidelor politice, străinilor etc, pentru a instaura un regim grevat pe principiile naţionalismului extremist”, au spus sursele judiciare.” Precizăm că aceste informații provin din materialul de anchetă și nu au fost, până la acest moment, confirmate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
În februarie 2025, G4Media publică un articol în care arată că Motocu a avut discuții telefonice atât cu Călin Georgescu, cât și la Ambasada Federației Ruse în România. În discuția sa cu Motocu, extremistul Călin Georgescu îi spunea acestuia: „Dacă lucrurile merg bine o să încep în ianuarie. Există un plan, există o strategie pe care numai eu o cunosc. Când va fi să fie, așa cum ți-am spus de acum un an, nu s-au legat lucrurile, din multe motive, atunci o să ai locul tău în această acțiune. Să stai aproape de omul ăsta (George Mocanu, apropiat al lui Georgescu n.red.)”. Discuția dintre Motocu și Georgescu poate fi audiată în conținutul articolului G4MEDIA și pe contul YouTube al Antena3CNN.
Imediat după discuția cu Călin Georgescu, Motocu a sunat la Ambasada Federației Ruse și a cerut legătura cu colonelul Evgheni Ignatiev, adjunctul atașatului militar al Ambasadei Rusiei la București. La începutul convorbirii cu operatorul de la ambasadă, Motocu se identifică și își comunică numărul de telefon, apoi operatorul îi cere să aștepte până îi face legătura. La apel nu a răspuns însă nimeni.
În martie 2026, Ministerul Afacerilor Externe i-a declarat „persona non grata” pe teritoriul României pe atașatul militar Victor Mkovskiy și pe adjunctul său, ofițerul GRU Evgheni Ignatiev, militarul rus pe care l-a căutat Motocu, prin apel telefonic, la Ambasada Federației Ruse de la București.
Motocu și membrii Comandamentului „Vlad Țepeș”
Jurnaliștii de la EUROPA LIBERĂ documentează că organizația „Comandamentul Vlad Țepeș” ar fi fost „inițiată în 2023 de Ștefan Mateescu și Adrian-Robertin Dinu, sub coordonarea colonelului Viktor Makovski, atașat militar rus la Ambasada Federației Ruse, și a succesorilor săi, Alexandr Chuprina și Evgheni Ignatiev”, conform acuzațiilor aduse de procurori.
EUROPA LIBERĂ, citând din referatul procurorilor, consemnează că „începând cu anul 2023, nucleul de conducere al organizației Comandamentul Vlad Țepeș a lucrat intens la redactarea unui «Manifest» și a unui «Act Constitutiv» al Statului Major Militar Vlad Țepeș, în cadrul cărora au fost stabilite obiective. Obiectivele principale ar fi fost „ieșirea României din Alianța Nord–Atlantică, declararea neutralității şi încheierea unui tratat strategic cu Federația Rusă”. Membrii grupării ar fi intenționat înlocuirea sistemului politic actual, declararea neutralității țării, adică ieșirea din NATO și Uniunea Europeană, naționalizarea resurselor naturale și a sistemului bancar, precum și crearea unui guvern format din membrii organizației. Membrii rețelei, spun procurorii, aveau strânse legături cu Rusia. Avocatul Adrian Dinu Robertin și profesorul de limbi slave Marius Semeniuc ar fi fost în ianuarie 2025, la Moscova, pentru contacte. Adrian Robertin Dinu ar fi spus, într-o interceptare telefonică că „Geția a făcut-o la ordinul rușilor, nu e niciun secret”.
Într-o anchetă jurnalistică publicată de HOTNEWS în martie 2025, cu titlul „Oamenii din spatele „Comandamentului Vlad Țepeș” vizați de dosarul de trădare și legăturile care duc spre alte personaje ale acestor zile”, se documentează colaborarea dintre Marian Motocu și inițiatorii „Comandamentului”. Astfel, jurnaliștii HOTNEWS menționează „un clip postat pe TikTok-ul lui Motocu care îl înfățișează pe acesta la un eveniment public la Mănăstirea Comana, în 2024, țipând un discurs despre cum România s-ar afla sub ocupație. Clipul este comentat chiar de Motocu într-un live din 27 Februarie 2025 (min 33), pe un canal YouTube cu conținut de extremă dreapta. Motocu dă de înțeles că acolo l-ar fi cunoscut pe Evgeni Ignatiev, adjunctul atașatului militar al Rusiei la București, cu care ar fi încercat să ia legătura ulterior.”
Motocu este identificat de HOTNEWS ca partener de dialog al lui Adrian Robertin Dinu într-un videoclip postat pe pagina de Facebook a Asociației „Geniul Carpaților”, „un videoclip cu 17.000 vizualizări din 31 mai 2024, unde Adrian Robertin Dinu discută cu Marian Motocu (care are portretul lui Corneliu Zelea Codreanu în fundal) și alte persoane care intră pe live, inclusiv TikTok-erul BobbyD (Bogdan Dumitru) – care are 488.000 urmăritori. BobbyD este unul dintre susținătorii cei mai populari ai lui Călin Georgescu, și un promotor al narațiunilor Kremlinului.”
Ancheta realizată de HOTNEWS menționează și ajutorul oferit de Adrian Robertin Dinu la înregistrarea ca marcă a siglei de inspirație legionară a grupării lui Motocu, precum și discuțiile lui Motocu cu Georgescu.
Postul de radio francez RFI, într-un articol publicat în martie 2025, arată implicarea fostului general în rezervă Radu Theodoru (decedat și înmormântat fără onoruri militare) în „Comandamentul Vlad Țepeș”, un stalinist și „un negaţionist şi antisemit virulent” (cum îl numesc jurnaliștii de la RFI), cu care Motocu a avut legături și față de care manifesta o adevărată venerație. Ancheta RFI consemnează că „generalul Radu Theodoru, prezent în ultimii ani şi la diferitele manifestări organizate de grupuri naţionaliste, nu s-a dezis niciodată de tezele exprimate. În interviul difuzat după percheziţia domiciliară efectuată de autorităţile de stat, apare pînă şi sintagma „sionism-nazist”, aplicată de data aceasta lui Zelenski. În pofida unor legi, scena extremistă de dreapta din România nu a fost deranjată. O dovadă pentru această „toleranţă” sînt şi conexiunile şi relaţiile lui Theodoru cu mulţi reprezentanţi ai scenei extremiste de dreapta din România, ca Marian Motocu, anchetat în prezent pentru propagandă legionară şi antisemitism.”
Ce a făcut Motocu după condamnarea în prima instanță: sfidare și radicalizare, nu regret
Condamnarea în primă instanță din mai 2026 nu a schimbat comportamentul public al lui Motocu – dimpotrivă, acesta a continuat să sfideze și pare că treptat se radicalizează.
Deși condamnat penal, în primă instanță, pentru infracțiunea de promovare publică de idei și doctrine antisemite, Motocu pare că rămâne loial antisemitismului. Într-o postare (din data de 11 septembrie 2026) pe contul personal de Facebook, Motocu publică o fotografie care înfățișează o scenă de imobilizare a unui bărbat de către niște militari, în prezența a doi bărbați de etnie evreiască, aparent martori întâmplători ai scenei. Fotografia a fost însoțită de un text în versuri care, deși nu numește explicit vreo etnie, recurge la un limbaj specific retoricii conspiraționiste clasice – „unii… cu bani mulți” care ar decide soarta „proștilor”, prin „vrăjeală și corupții” și planuri ascunse, cu mențiunea ironică a unor „nevinovați” care „se nasc” la final. Structura mesajului – o întrebare retorică („Ce avem noi aici?”) plasată deasupra unei fotografii în care singurele persoane vizibil identificabile ca evrei sunt simpli spectatori ai scenei – corespunde unui tipar prin care ținta etnică a mesajului este sugerată vizual, nu declarată explicit în text. Platforma Facebook a marcat, ulterior, conținutul fotografiei din postare ca fiind modificat. Postarea a generat numeroase comentarii virulent antisemite.
Marian Motocu s-a implicat activ în organizarea unei acțiuni de inspirație legionară intitulată „ROMÂNIA LA GRĂTAR – CAMPUS SARGETIA” (21-22-23 august 2026). Activistul civic Alin-Constantin Cojocaru și grupul său de monitorizare au descoperit, la intrarea în Brașov, „stickere” cu simbolul legionar al Gărzii de Fier, așa cum fusese „reinterpretat” de Marian Motocu. Într-o postare din 26 iulie 2026, Cojocaru oferă mai multe detalii:
„La intrarea în Brașov regăsim, astăzi, stickere cu simbolul legionar al Gărzii de Fier, reinterpretat de Marian Moțocu, liderul Mișcării 41. Am pus o captură de ecran cu însemnele ce erau vizibil puse pe un perete atunci când transmitea live. În comentarii îi regăsim și pe membrii mișcării. „Maia Maia”, de exemplu, este o propagandistă a lui Moțocu, care preia și distribuie aproape tot ceea ce transmite acesta. Mesajul „Trăiască știm noi cine” este, de fapt, o aluzie la „Trăiască C*pit*nul și Legi*nea”. Marian Moțocu, deși își așteaptă decizia definitivă în dosarul în care a primit o condamnare de DOAR un an cu suspendare, 80 de ore de muncă în folosul comunității și interzicerea utilizării rețelelor sociale, îi îndemna, nu cu mult timp în urmă, pe legionari să strângă rândurile, susținând că urmează un nou „Octombrie Roșu”, expresie folosită de el ca sinonim pentru o răsturnare de regim. Ce sfidare… în timp ce primeşte doar suspendare, el tot zăpăceşte sectanții lui cu mesaje subliminale, vezi Doamne.
Aceşti oameni se vor martirizați prin încarcerare. De ce îi privați de acest „drept”? Interdicția de a utiliza rețelele sociale pentru radicalizarea altor persoane pare o sancțiune prea blândă. Iar în practică s-ar putea dovedi chiar lipsită de efect, atât timp cât apropiații săi pot continua aceeași propagandă și radicalizare în locul lui, acționând ca intermediari. Munca în folosul comunității ar putea începe chiar cu dezlipirea afișelor și stickerelor legionare pe care el sau adepții săi le-au lipit. De ce statul permite unui legionar care a frecventat Ambasada Rusiei la București și a avut contacte cu atașați militari ruși să beneficieze de libertate rămâne o întrebare legitimă. Este, totodată, o rușine pentru statul român că reacționează atât de lent în fața promovării unei ideologii extremiste. Prin pasivitate și lipsă de fermitate, transmite impresia că tolerează fenomenul, în loc să îl combată cu hotărâre, în limitele legii. Aceste afișe au fost postate pe internet de contul „Câine fără stăpân”, adică Adrian Șogor, cel care îi amenință în mod deschis pe membrii grupului civic „AI de Noi”, printre care mă aflu și eu. Mai mult decât atât, pe 21-22-23 va avea loc o întrunire a lor. Întrunire care va fi vizitată, sper eu, de autoritățile statului. Pe afiș regăsim același simbol legionar, blazon al Mișcării 41. „ROMÂNIA LA GRĂTAR CAMPUS SARGETIA 21 – 22 – 23 AUGUST” În dreapta apare un text care începe cu: „…unde vom lipi iar/și pentru rădăcinile noastre, pentru reînnodarea legăturilor românești.” Date de contact și locație: Adresă: Sat Costești, Nr. 151 (DJ705A), Comuna Orăștioara de Sus, Județul Hunedoara, România. Telefon: +40 732 423 062 / +40 722 564 107. Email: contact@sargetia-costesti.ro. Aceste simboluri trebuiesc date jos, evenimentul anulat iar făptaşii identificați.”
Autoritățile au reacționat și au vizitat grupul lui Motocu chiar la începutul acțiunii ROMÂNIA LA GRĂTAR – CAMPUS SARGETIA. Activistul civic Alin-Constantin Cojocaru anunța, într-o postare din 2 septembrie 2026: „Dosar penal pentru drapelul legionar, cu însemnele Gărzii de Fier reinterpretate, Mişcarea 41 şi Marian Motocu. Evenimentul de la Sargeția. Nu tolerăm fascismul, apologiile legionare în România.”
Altfel spus, Marian Motocu pare că-și dorește să fie „martirizat”. El nu renunță la activitatea de sorginte legionară și se află în plin proces de radicalizare. Riscul ca Motocu să treacă de o „linie roșie” este tot mai mare…
Naționalismul antisemit al lui Motocu și acțiunile extremiștilor naționaliști au un singur beneficiar real: Federația Rusă
Realizăm aici o analiză și interpretare a faptelor documentate anterior în articol și precizăm că nu este neapărat vorba despre o relatare factuală, contextul fiind războiul hibrid lansat de Rusia asupra României.
Cazul Motocu nu poate fi izolat de contextul politic actual. Cel mai recent barometru INSCOP Research, realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, cotează AUR – partid descris explicit de sociologi și analiști drept extremist și naționalist – cu aproximativ 40% din intenția de vot. Fenomenul extremist naționalist are o prezență organizată, stradală, inclusiv în diaspora. În paralel, procesul pentru tentativă de lovitură de stat al lui Călin Georgescu a debutat pe 9 septembrie 2026 la Curtea de Apel București, fiind amânat pentru 28 septembrie, cu 22 de inculpați pe rol, printre care fostul mercenar Horațiu Potra.
În acest climat politic tensionat, activitatea lui Motocu nu este un fenomen periferic, ci un nod dintr-o rețea mai amplă care leagă un candidat prezidențial cu influență electorală reală de grupări extremiste cu obiective explicit anticonstituționale. În actualul context politic, extremismul nu mai este marginal și nu mai poate fi considerat o întâmplare izolată.
Cel mai grav aspect este că toate activitățile anti-românești în care sunt implicați acești extremiști, între care și Marian Motocu, sunt fie inspirate, fie coordonate de mașinăria de propagandă și de spionaj a Federației Ruse care a lansat un extrem de agresiv război hibrid împotriva României.
Acțiunile acestor indivizi au ca finalitate NU salvarea României, așa cum ipocrit declamă, ci destabilizarea statului român, vulnerabilizarea sistemului de securitate a țării și transformarea românilor într-o turmă ușor de manevrat de către agenții Rusiei. Legionarismul antisemit al lui Motocu și acțiunile extremiștilor naționaliști converg, în interpretarea jurnaliștilor de investigație și a surselor citate în acest articol, către un posibil singur beneficiar geopolitic: Federația Rusă.
Numeroase elemente documentate în anchetele penale și jurnalistice care-i vizează pe acești indivizi – apelurile telefonice ale lui Motocu la Ambasada Rusiei, călătoriile liderilor Comandamentului „Vlad Țepeș” la Moscova, propaganda virulentă anti-UE și anti-NATO (cu solicitarea ieșirii României din Alianță), discreditarea instituțiilor statului român (cu accent pe instituțiile cu prerogative în domeniul Securității Naționale), precum și obiectivul comun al rețelei naționaliste, acela de a instaura un „regim politic naționalist” – converg către un beneficiar geopolitic pe care sursele citate în acest articol îl consideră evident: Federația Rusă.
O Românie slăbită instituțional, cu un discurs public tot mai poluat de conspiraționism antisemit și anti-occidental, cu partide politice pe cale să fie desființate în favoarea unor structuri autoritare „naționaliste”, și cu o parte a electoratului convinsă că alegerile democratice sunt fraudate sau ilegitime, că Uniunea Europeană „jefuiește țara” și că NATO „ne aruncă în război” – este o Românie mai puțin capabilă să reziste presiunii războiului hibrid lansat de Rusia și mai vulnerabilă la retorica menită să submineze coeziunea NATO și UE pe flancul estic.
Anul 2026 găsește România într-un moment de fragilitate instituțională vizibilă: un partid cu retorică extremist-naționalistă la aproape 40% în sondaje, Călin Georgescu (fost candidat prezidențial) judecat pentru tentativă de lovitură de stat alături de 21 de coinculpați, organizații paramilitare care au plănuit deschis desființarea Parlamentului și a statului de drept etc.
Printre factorii care contribuie la această criză aproape mortală pentru statul de drept se regăsesc și acțiunile lui Marian Motocu, condamnat în primă instanță pentru incitare la ură/discriminare, pentru promovarea, în public, de idei, concepţii sau doctrine antisemite, pentru utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, pentru negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic.
Motocu Marian continuă să opereze liber, sub o pedeapsă (aflată în judecarea apelului) considerată de mulți observatori mult prea blândă pentru gravitatea faptelor. Normalizarea treptată a limbajului și simbolisticii legionare – de la stickere cu însemne de inspirație legionară lipite în spații publice la evenimente de tip „tabără națională” anunțate cu adrese și date de contact publice – arată o mișcare extremist-naționalistă care nu mai operează doar în subteranul Internetului, ci caută cu agresivitate vizibilitate și legitimitate în spațiul public real.
Pentru o țară membră UE și NATO, la granița estică a Europei Națiunilor Libere și vecină directă cu conflictul din Ucraina, o astfel de convergență între extremismul naționalist intern și interese geopolitice ruse nu este doar o problemă de ordine publică internă, ci un risc structural pentru parcursul democratic și pro-european al României.
Modul în care Justiția va gestiona atât apelul lui Motocu Marian de la Curtea de Apel Craiova, cât și procesul de fond al lui Călin Georgescu, va fi un test relevant al capacității instituțiilor românești de a răspunde ferm unui fenomen pe care, până acum, autoritățile l-au tratat cu pasivitate și cu o gravă indolență.
(VA URMA)
***
Glosar de termeni și instituții unde se pot trimite sesizări
Glosar
Legionarism / Mișcarea Legionară = mișcare politică fascistă, ultranaționalistă și antisemită din România interbelică (cunoscută și ca „Garda de Fier”), fondată de Corneliu Zelea Codreanu. Promovarea publică a ideologiei și simbolurilor sale este interzisă prin lege în România.
Simboluri legionare = însemne vizuale asociate Gărzii de Fier (de exemplu „gardul de fier” stilizat, salutul legionar sau uniformele legionare), a căror utilizare publică este incriminată de lege.
Negaționism (negarea Holocaustului) = acțiunea de a contesta, minimiza sau nega în mod public realitatea istorică, anvergura și documentul masiv al exterminării evreilor de către regimul nazist și aliații săi (printre care și România) în timpul Al Doilea Război Mondial.
Discurs de ură = comunicare publică ce incită la ură, violență sau discriminare împotriva unei persoane sau categorii de persoane pe criterii precum etnia, religia, orientarea sexuală etc.
Antisemitism = o percepție referitoare la evrei, care se exprimă ca ură împotriva acestora, incluzând manifestări retorice, fizice, discriminare sau prejudecăți îndreptate împotriva evreilor, a proprietăților sau a instituțiilor lor.
Amicus curiae = literal „prieten al instanței”; terț care intervine într-un proces pentru a oferi o opinie sau expertiză, fără a fi parte în cauză.
Persona non grata = statut diplomatic prin care un stat declară un oficial străin (diplomat, atașat militar etc.) nedorit pe teritoriul său, cerându-i să părăsească țara.
Război hibrid = strategie de destabilizare a unui stat prin mijloace combinate – propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice, sprijinirea unor grupări extremiste interne – fără să existe o declarație formală de conflict armat.
Unde se pot face sesizări despre fapte care pot constitui infracțiuni de natura celor analizate în acest articol
Poliția Română – la numărul de urgență 112 sau la orice secție de poliție.
Parchetul de pe lângă instanța competentă – plângere penală directă, pentru infracțiunile prevăzute de Codul Penal și de OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război.
DIICOT – pentru fapte cu implicații de securitate națională, organizații cu caracter paramilitar sau conexiuni cu grupări ce vizează schimbarea prin violență a ordinii constituționale.
CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) – pentru sesizarea faptelor de discriminare și a discursului de ură; poate aplica și sancțiuni contravenționale.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) – care monitorizează manifestările antisemite și poate prelua sesizări sau documenta cazuri pentru rapoartele sale.
Platformele online (Facebook, TikTok, YouTube, Telegram etc.) – raportarea conținutului prin mecanismele interne de sesizare a materialelor care încalcă politicile platformei privind discursul de ură sau simbolurile interzise.
