Interesul poartă fesul, spune un proverb românesc cu origini plasate de google în Țara Românească, la începutul secolului XIX. Plecând de la acest vechi proverb, am identificat două epigrame și un aforism care merg mână în mână cu subiectul acestei anchete. Le-am lăsat pentru finalul textului.
Cum subiectul nostru este legat de o „tentativă” de lege, despre care contestatarii ei spun că este cel puțin la fel de ticăloasă precum cea privind autonomia Ținutului Secuiesc, o să vorbim inevitabil despre interesul, cu sau fără fes, din jurul acesteia.
Studentul de Științe Politice trebuie să știe că în spatele unei legi noi se află semnatarii proiectului de lege. Dacă cele învățate le vor fi de folos, atunci vor afla, nu doar teoretic, că în spatele acestora se află inițiatorul de drept, acela care vede în noua lege un interes personal sau interesul statului. Revenind la proiectul de lege (PL-x 178/29.04.2020) despre care o să scriem, putem spune că se vede din avion că a fost făcut cu dedicație.
Povestea pe scurt: anul trecut, puțin după Moș Nicolae, 10 deputați înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, în procedură de urgență, propunerea legislativă “Lege privind comas area terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult”. Deși primește două avize negative (de la Consiliul Economic și Social și de la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală) pe 22 aprilie, legea este adoptată de către Senat ca urmare a depășirii termenului de adoptare. Cinci zile mai târziu este înregistrată la Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Deși taxată cu aviz negativ de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pe 13 mai, așadar într-o zi despre care superstițioșii spun că este aducătoare de ghinion, plenul Camerei Deputaților adoptă legea în forma finală. Pisica neagră le taie cale inițiatorilor în 19 mai, când legea lor nu este promulgată de președintele Klaus Iohannis, fiind totodată atacată la Curtea Constituțională de USR (link http://www.cdep.ro/proiecte/2020/100/70/8/sesiz%20178_605A.pdf).
Interpretarea
Legea respinsă de președintele României și ajunsă pe masa judecătorilor Curții Constituționale permite schimburile de teren dintre asociațiile agricole ale unităților de cult și Agenția Domeniului Statului (ADS), finalitatea fiind comasarea suprafețelor deținute de acestea. Care sunt beneficiile? Pe de o parte, cheltuielile celui care lucrează efectiv pământul scad, iar valoarea terenurile comasate crește.
Pentru o imagine cât mai clară asupra acestui act normativ, o să facem un exercițiu de imaginație. Arhiepiscopia Craiovei deține, prin Asociația agricolă ICONOM, o suprafață de 50 ha pe raza comunei Robănești, localitate aflată la o aruncătură de băț de Craiova. Aceeași asociație are alte 4 ha de teren arabil “aruncate” în Seaca de Câmp, comună situată la 77 km de Craiova. Cu ajutorul legii, și în funcție de fondul ADS, cele 4 hectare din “fundul” județului se pot teleporta în buza Craiovei lângă “suratele” 50, fără taxe sau plata unor diferențe. Cu alte cuvinte, Biserica cedează 4 ha de pământ cu o valoare de cel mult 7.500 lei/ha, iar statul îi dă la schimb 4 ha într-o zonă în care hectarul costă dublu.
Cu alte cuvinte, legea pune pe tavă bisericilor cele mai bune terenuri ale statului, acestea urmând să beneficieze într-un final de suprafețe comasate, iar Agenția Domeniului Statului se alege cu suprafețe egale cu cele cedate, dar situate la nivelul mai multor localități de pe raza județelor.
Pentru cei ce vor să studieze legea, forma adoptată de Senat, click pe link! http://www.cdep.ro/proiecte/2020/100/70/8/se258.pdf
Cine pot fi beneficiarii legii
Asociațiile agricole deținute de una dintre cele 18 culte religioase recunoscute în România, prin Legea 489/2006 privind libertatea religioasă:
- Biserica Ortodoxă Română
- Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara
- Biserica Romano-Catolică
- Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catoli
- Arhiepiscopia Bisericii Armene
- Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România
- Biserica Reformată din România
- Biserica Evanghelică C.A. din România
- Biserica Evanghelică Lutherană din România
- Biserica Unitariană Maghia
- Cultul Creștin Baptist- Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România
- Biserica Creştină După Evanghelie din România
- Biserica Evanghelică Română
- Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
- Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România
- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic
- Cultul Musulman
- Organizaţia Religioasă “Martorii lui Iehova
Așadar, oricare dintre aceste 18 unități de cult, dacă are înființată o asociație agricolă, poate să ajungă să dețină, prin schimburi de teren cu statul, suprafețe mari de teren comasate. Analizând lista de mai sus, nu găsim încă un răspuns la întrebarea: de ce legea a fost contestată la CCR și de UDMR?
Cine sunt cei 10 deputați care au semnat proiectul de lege privind “comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult”:
Stănescu Alexandru, PSD Olt
Pale Dănuț, PSD Buzău
Ciocan Dan, PSD Olt
Niță Nicu. PSD Brăila
Giugea Nicolae, PNL Dolj
Stancu Florinel, Pro România Dolj
Neculai Iftimie, independent, ex PSD Neamț
Petru Movilă, PMP Iași
Ică Florică Calotă, ALDE Teleorman
Ioan Dîrzu, PSD Alba
De ce Legea “Irineu”?
Primul lucru care ne-a dus cu gândul că principalul beneficiar al acestei legi urma să fie Mitropolitul Olteniei, IPS Irineu, înalt ierarh cu un mare apetit pentru afaceri imobiliare (cum o să arătăm într-un articol următor) este un fragment din motivarea proiectului de lege ce se regăsește și în statutul asociației agricole “ICONOM”, înființată de Arhiepiscopia Craiovei. Fragmentul cu pricina: “Potrivit statutului său, misiunea asociației agricole este de a administra in condiții eficiente terenurile agricole ce i-au fost atribuite de către parohii, iar din veniturile obținute sa realizeze acțiuni pastoral-misionare, sociale și filantropice, activități sociale intense in cămine de bătrâni, centre pentru copii și centre de învățământ”.
Nu știm ce acțiuni filantropice și/sau activități sociale a făcut până acum Mitropolia Olteniei din subvențiile încasate de la APIA, dar trebuie amintit că IPS Irineu este singurul înalt ierarh din Biserica Ortodoxă Română care a înființat o societate –asociație agricolă care a ajuns să gestioneze suprefețe mari de teren arabil, majoritatea în județul Dolj.
“Din informațiile pe care le deținem, aceste terenuri agricole au fost donate de credincioși, de-a lungul timpului, către parohii pentru susținerea materială și financiară a preotului și bisericii. Este absolut bizar faptul că parohiile din Gorj și Dolj au „donat” Arhiepiscopiei Craiovei această principală resursă de subzistență (în unele cazuri, singura).
Terenurile aparțineau, de fapt și de drept, parohiilor. Totodată, în majoritatea parohiilor care au fost deposedate de proprietățile agricole, administrarea terenurilor a fost legală și eficientă, asigurând preoților sursele necesare pentru completarea veniturilor salariale, dar și pentru întreținerea activității bisericii. Rezultă că afirmația conform căreia au fost luate doar terenurile preoților care au eșuat în administrarea lor este una mincinoasă”, scriau despre “ICONOM”, zilele trecute, colegii de la ziariștii.com
Un alt element care susține ipoteza legii cu dedicație este apariția deputatului PSD Alexandru Stănescu pe lista inițiatorilor. Sursele noastre din Arhiepiscopia Craiovei spun că Mitropolitul Olteniei are o relație specială cu fostul vicepremier Paul Stănescu, atât acesta, cât și alți membrii ai familiei fiind văzuți intrând deseori în Palatul Vorvoreanu, probabil venind să se spovedească. Pe lângă relația trainică de prietenie, pe cei doi îi leagă și dragostea de pământ.
Ce caută deputatul liberal Giugea între atâția pesediști?
Nicolae Giugea este vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților. Numirea sa a fost făcută pe 27 noimebrie 2019 cu doar două săptămâni înainte ca acest proiect de lege să fie depus, în regim de urgență, la Biroul permanent al Camerei. Din comisie mai fac parte alți 7 deputați liberali, însă el este singurul care și-a asumat acest proiect de lege.
Ce l-a împins pe deputatul de Dolj să-și pună semnătura pe un proiect de lege controversat, alături de atâția pesediști, riscând totodată să-și atragă furia președintelui Klaus Iohannis. Am fi tentați să spunem că experiența căpătată cât a fost președinte (2009-2011) al Agenției Domeniului Statului l-a ajutat să identifice interesul național în această lege. Numai că, așa cum am arătat mai sus, statul are doar de pierdut dacă actul normativ intră în vigoare.
Nu ne rămâne decât să tatonăm pista “interesul politic al candidatului Giugea”. Să-i fi smuls deputatul liberal Mitropolitului Olteniei o promisiune de susținere în lupta pentru fotoliul de primar, știind și faptul că relațiile ierarhului cu candidatul PSD nu sunt dintre cele mai bune?! Sursele noastre lasă de înțeles că Nicolae Giugea și IPS Irineu au avut dintotdeauna o colaborare bună: “Vă mai amintiți povestea veche de vreo 10 ani cu pontonul plutitor de la Severin primit cadou de Mitropolie cu implicarea ADSului condus pe atunci de Giugea”?! Noroc încă o data cu google: https://www.bursa.ro/teologii-se-inalta-funciar-mitropolitul-olteniei-pastoreste-active-snif-0832980
În loc de încheiere, cele două epigrame și aforismul promise.
Cam acesta-i înţelesul
Vechilor şi noi avarii-
Interesul poartă fesul,
Fesu-l poartă demnitarii.
(epigramă de Ioan Pop)
Cum nu-s ateu şi nici “alesul”,
Eu cred că-n viaţă, cu tupeu,
Un interes îşi poartă fesul
De Diavol sau de… Dumnezeu!
(epigramă de Mihai Enachi)
Proștii au fost creați prin metode de manipulare politică și religioasă
(aforism de Mihai Enachi)
