de Raluca Buzatu
În România 366.000 ha de pădure au fost tăiate ilegal, în ultimii 20 de ani. Timpul trece. Societatea, oamenii și tehnologia sunt într-o continuă evoluție. Procesul de monitorizare a depășit barierele unui subiect tabu. A venit vremea ca și drumul lemnului să fie supravegheat, cu ajutorul unui program ce are ca scop diminuarea defrișatului ilegal.
Nu se știe în ce măsură va aduce schimbări Radarul pădurilor pe plan zonal,dar pe plan național este un plus adus monitorizării transportului de lemne. Eficiența programului urmează să diminueze cantitatea de lemn furată, pentru că sistemul informatic permite monitorizarea lemnului, din momentul în care a fost tăiat până devine mobilă sau este scos din țară. Această urmărire se va realiza în timp real de către organele specializate. Însă orice cetățean care observă un transport dubios de lemne este încurajat de Ministrul delegat pentru Ape și Păduri să sune la 112 și să ceară verificarea transportului.
În 2010 Consiliul European a hotărât că este cazul să acorde o mai mare atenției acestei materii prime. Astfel, tuturor operatorilor care introduc pe piață lemn sau produse din lemn le-au revenit obligații noi. Parlamentul și Consiliul European au creat o aplicație de monitorizare a transportului de material lemnos. Wood Tracking este un soft ce va fi instalat pe o tabletă sau un smatphone, iar toți operatorii economici sau personalul silvic, atât de la structuri private cât și de stat, au obligația să îl folosească. România a luat atitudine abia acum, printr-o hotărâre guvernamentală care aplică regulamente ale Parlamentului European, în ce privește soarta pădurilor. Hotărârea a intrat în vigoare la 8 octombire.
Ștefan Gheorghe, consilier superior ITRSV Vâlcea, ne-a explicat cum funcționează această aplicație și care sunt avantajele ei. ,,Toți operatorii economici sau personalul silvic, atât de la structurile de stat cât și de la cele private, au obligația să înscrie avizul de însoțire al materialului lemnos în aplicația Wood Tracking, prin introducerea datelor cerute de aplicație: numărul APV, numărul mijlocului de transport, cantitate, document de proveniență, și pentru depozite, și când pleacă de la locul de recoltare, din pădure. Programul emite un cod care va fi transmis online sau offline, atunci când operatorul este într-o zonă fără semnal. În aceste condiții are obligația ca în șase ore să ajungă într-o zonă cu semnal. Acest program are mai multe avantaje: când datele au fost introduse nu se mai pot modifica, nici cantitatea, nici altceva, acest aviz nu se refolosește, nu se pot face mai multe transpoarte de lemn pe un singur aviz.”
Orice pădure are uscăturile ei
Așa și aplicația mai dă unele erori sau bătăi de cap pentru început. Scepticismul și reticența îi caracterizează pe funcționarii care sunt într-un contact direct cu acest nou sistem. Spre exemplu, o persoană care mai are doi ani până la pensie este speriată de tehnologia cu care trebuie să lucreze. Omului în cauză îi este greu să salveze un număr de telefon pe un mobil clasic, darămite să lucreze cu un smartphone! Deja i se pare SF.
Din 23 iulie aplicația a fost introdusă pilot și în Vâlcea. Consilierului superior Ștefan G. Susține că în general a mers bine, cu mici probleme din partea personalului care trebuie să se adapteze inovației și tehnologiei.
Dacă sitemul este util sau nu, depinde de zona în care se exploatează mai mult
Asta consideră cei care lucrează în industria lemnului. Plecând de la scopul de bază al aplicației, și anume să diminueze defrișările ilegale, specialiștii susțin că aplicația a fost creată pentru marii exploatatori de lemn, spre exemplu cei din zonele montane, unde defrișările sunt masive. Astfel pot fi controlate mai ușor transporturile ce tranzitează întreaga țară.,,Nu înțeleg ce nevoie avem noi aici de sistemul acesta. Cine vrea să fure tot așa va fura. Din contră, mai mult ne limitează și nu putem să mai vindem oricui, numai transportatorilor autorizați. Dacă vine nea Ion la mine să cumpere lemne cu tractorul lui neînmatriculat nu am voie să îi mai dau. Nu zic eu că nu o fi bine, dar acum doar ne îngreunează munca”, a susținut un lucrător în domeniu. ,,Orice început este mai greu, dar trebuie să ne adaptăm. Nu este foarte complicat și nici nu durează mult”, a mai declarat consilierul Ștefan Gheorghe. Și ca dovadă că sistemul de monitorizare nu este doar un moft al Parlamentului European, legislația prevede amendă și confiscarea lemnelor pentru cine nu folosește aplicația.
În Dolj, hoții preferă codrii statului
Pădurile reprezintă plămânii planetei. În Dolj se găsește o suprafață de 68.041 ha fond forestier total, din care 60.345 ha fond forestier de stat. Aceasta variază de la an la an, în funcție de împăduririle, dar și de defrișările realizate. Defrișări făcute de cele mai multe ori ilegal, și asta este una dintre cele mai mari probleme la nivel național. Un lemn în plus sau în minus nu se cunoaște, că doar e pădurea mare, nu? Așa ne puteam gândi în urmă cu câțiva ani, dar când tăierile masive continuă, iar unui copac îi ia de la 20 până la 70 de ani să ajungă la vârsta optimă pentru tăiere, începe să se vadă lipsa acestora. Din controalele realizate de organele specializate a reieșit că volumul de lemne tăiat ilegal este de 925 mc, din care 757 din pădurea statului si 168 din domeniul privat. Anul acesta Direcția Silvică Dolj a programat la tăiere din fondul forestier de stat 164.000 mc.
