Începând cu ziua de 13 februarie a acestui an, în Gorj s-a înregistrat o serie de fenomene seismice severe care au afectat serios localitățile acestui județ. Pagubele materiale provocate de cutremure au fost foarte mari, iar printre victime s-au aflat și numeroase biserici gorjene, unele dintre acestea fiind grav avariate. În acest context, Mitropolia Olteniei prin Arhiepiscopia Craiovei a decis să intervină pentru salvarea locașurilor de cult din subordine.
Redacția noastră a lansat o investigație jurnalistică menită să ofere informații lămuritoare despre această inițiativă.
Mitropolitul Irineu face cheta
Într-un demers fără precedent, Arhiepiscopia Craiovei a lansat o campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea parohiilor gorjene care au fost afectate de cutremure.
Reacția a fost una rapidă. Site-ul Mitropoliei Olteniei ne informează că „la inițiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, în şedinţa de lucru a Permanenţei Eparhiale din data de 17 februarie a.c. a fost aprobată organizarea unei colecte de bani pentru reabilitarea locaşurilor de cult din judeţul Gorj afectate de recentele cutremure. În urma unei evaluări obiective a situaţiei de pe teren s-a constatat că cel puţin 25 de biserici din judeţul Gorj au fost sever afectate, identificându-se serioase probleme la structura de rezistenţă, turle, arcade, catapetesme, pictură, clopotniţe şi alte anexe ale acestora. În majoritatea acestor biserici accesul credincioşilor la slujbe este în continuare restricţionat din cauza riscului ridicat de accidente.
Procesul de restaurare şi reabilitare va fi unul costisitor şi de lungă durată. El depinde de ajutorul fiecăruia dintre cei ce doresc să ajute. Arhiepiscopia Craiovei va veni concret în sprijinul parohiilor gorjene afectate de cutremur, îndemnând de asemenea pe cei ce doresc să contribuie la acest necesar și important act de restaurare să doneze în următorul cont bancar: RO85RNCB0134041570380002.” (sursa)
Mitropolitul Irineu nu a mizat doar pe mila publică. Cu excepția parohiilor afectate de cutremur, către toate parohiile din Arhiepiscopia Craiovei (care cuprinde județele Dolj și Gorj) a fost transmisă din partea Sectorului Administrativ-Bisericesc adresa nr.543/10.03.2023 prin care se solicită ca fiecare parohie să participe la Campania „Ajutor pentru bisericile gorjene afectate de cutremur”, „urmând să susțină acest demers în funcție de categoria parohiei: Parohiile de Categoria I – minimum 5.000 lei, Parohiile de Categoria a II-a – minimum 4.000 lei, Parohiile de categoria a III-a – minimum 3.000 lei”. Sumele colectate de parohii s-au depus la casieria protopopiatului de care aparțin parohiile și de acolo urmau a fi virate în conturile bancare alocate campaniei.
În respectiva adresă, semnată de Consilierul Administrativ Pr. Adrian Cristian Mazilița (și totodată, prodecan al Facultății de Teologie din Craiova) și de Secretarul Eparhial Pr. Florin Popescu, sunt amintite bisericile din comuna Arcani, ca fiind printre prioritățile campaniei de strângere de fonduri.
Conform informațiilor de pe site-ul Mitropoliei Olteniei, în Arhiepiscopia Craiovei există următoarele Protoierii: Protoieria Craiova Nord (122 parohii), Protoieria Craiova Sud (118 parohii), Protoieria Băilești (86 parohii), Protoieria Tg.Jiu Nord (74 parohii), Protoieria Tg.Jiu Sud (74 parohii), Protoieria Tg. Cărbunești (95 parohii).
Rezultă un total de 569 de parohii. Nu știm însă care este diferențierea acestora, în funcția de categorie, pentru că site-ul Mitropoliei Olteniei nu oferă astfel de informații. (sursa)
Ce spun oficialitățile din Gorj despre bisericile afectate
Redacția noastră a adresat mai multe solicitări în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, către instituții publice din județul Gorj pe subiectul bisericilor gorjene afectate de fenomenele seismice de la începutul anului.
Am aflat că Instituția Prefectului – Județul Gorj a comunicat (prin adresa nr.2537/22.02.2023) către Secretariatul de Stat pentru Culte, Ministerul Culturii și Mitropolia Olteniei un Raport de evaluare a obiectivelor de cult care au fost afectate de seismele produse pe raza județului Gorj în luna februarie 2023.
Acest raport cuprinde o listă de biserici afectate de cutremur, cu indicarea estimării în lei a pagubelor suportate.
Bisericile afectate sunt următoarele:
- Biserica Sf. Împărați Constanti și Elena (Tg.Jiu, str.Victoriei, nr.33) – pagube estimate la 1.940.497 lei.
- Biserica Adormirii Maicii Domnului (Vădeni, Tg.Jiu) – pagube estimate la 15.328.316 lei
- Biserica Sfinții Voievozi (Tg.Jiu) – pagube estimate la 15.112.709,68 lei
- Biserica Sf.Nicolae și Sf. Andrei (Tg.Jiu) – pagube estimate la 7.087.562 lei
- Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (Bârsești, Tg.Jiu) – pagube estimate la 372.550 lei
- Biserica Sf. Apostoli (Tg.Jiu) – pagube estimate la 17.779.899 lei
- Biserica Sf.Nicolae (sat Peșteana de Jos, comuna Fărcășești) – pagube estimate la 9.735.690 lei
- Biserica Sf. Nicolae Brădiceni (sat Brădiceni, comuna Peștișani) – pagube estimate la 1.529.259 lei
- Biserica Sf. Arh.Mihail și Gavriil (sat Rasova, comuna Lelești) – pagube estimate la 56.668 lei
- Biserica Sf.Ioan Botezătorul (Dobrița, Runcu) – pagube estimate la 16.530 lei
- Biserica Sf.Voievozi Mihail și Gavril (Pocruia, Tismana) – pagube estimate la 1.091.970 lei
- Biserica Sf. Nicolae (Costeni, Tismana) – pagube estimate la 473.500 lei
- Biserica Izvorul Tămăduirii (Tismana) – pagube estimate la 1.202.570 lei
- Biserica Buna Vestire (Tismana) – pagube estimate la 1.005.110 lei
- Biserica Sf.Arhangheli Mihail și Gavril (Ungureni, Tismana) – pagube estimate la 3.754.600 lei
- Biserica Adormirea Maicii Domnului (Tismana) – pagube estimate la 14.462.070 lei
- Biserica Sf. Ilie Tesviteanul (sat Gornăcel, Schela) – pagube estimate la 584.050 lei
- Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril (Arcani) – pagube estimate la 6.894.283 lei
- Biserica Sf.Mare Mucenic Dimitrie (Arcani) – pagube estimate la 3.329.285 lei
- Biserica Adormirea Maicii Domnului (Frătești, comuna Lelești) – pagube estimate la 2.029.650 lei
- Biserica Sf. Ioan Gură de Aur (sat Ursăței, comuna Lelești) – pagube estimate la 2.798.983 lei
- Biserica Tuturor Sfinților (Tălpășești, Bălești) – pagube estimate la 2.285.396 lei
- Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel (sat Cartiu, Turcinești) – pagube estimate la 7.028.276 lei
- Biserica Sf.Arhangheli (Telești) – pagube estimate la 4.647.650 lei
- Biserica Sf. Ilie (sat Larga, comuna Samarinești) – pagube estimate la 1.009.482 lei
Valoarea totală a estimării pagubelor suferite de aceste 25 de biserici gorjene se ridică la 121.547.560 lei (aproximativ 24.309.512 euro!)
Conform Raportului, evaluarea a fost făcută în baza rapoartelor operative și devizelor înaintate de către Protoieria Tg.Jiu Nord, Protoieria Tg.Jiu Sud și UAT Arcani, precum și a notelor de constatare ale comisiei constituite pentru verificarea vizuală a structurii de rezistență a clădirilor afectate.
Este evident că valoarea pagubelor este imensă!
În acest context, colecta organizată de Mitropolitul Irineu – chiar dacă preoții din parohii se vor executa „întocmai și la timp” și vor vira sumele solicitate – nu poate să contribuie cu o sumă prea mare. Prin absurd, dacă toate cele 569 de parohii din Arhiepiscopia Craiovei ar fi de Categoria I și ar dona 5.000 lei, s-ar strânge cel mult 2.845.000 lei (aproximativ 569.000 euro) din totalul de 121.547.560 lei (aproximativ 24.309.512 euro!), la cât a fost estimată valoarea pagubelor.
Câți bani a strâns Mitropolitul Irineu și cum vor fi folosiți?
Redacția noastră a adresat și Mitropoliei Olteniei o solicitare (în data de 11 iulie 2023) prin care solicitam mai multe informații despre colecta organizată în Campania „Ajutor pentru bisericile gorjene afectate de cutremur”.
Printre altele, am adresat Mitropoliei Olteniei rugămintea de a ne comunica cuantumul sumei totale care a fost colectată până la data de 11 iulie 2023, ca urmare a organizării unei colecte de bani pentru reabilitarea locaşurilor de cult din judeţul Gorj afectate de cutremurele din luna februarie, așa cum a fost aprobată în şedinţa de lucru a Permanenţei Eparhiale din data de 17 februarie 2023.
Totodată, am întrebat la Mitropolia Olteniei și care este Calendarul alocării acestor ajutoare financiare către locașurile de cult afectate de evenimentele seismice din februarie 2023, care au avut loc în județul Gorj.
Până la momentul publicării acestui articol, Mitropolia Olteniei nu ne-a comunicat un răspuns.
Lipsa de transparență lasă loc zvonurilor
Nu toți preoții au primit cu dragoste frățească să adune bani pentru frații preoți din Gorj ale căror biserici au fost afectate de cutremur. Unii din egoism, alții din sărăcie (mai ales preoții din parohiile rurale sărace), au fost nemulțumiți că Mitropolia a aflat încă un „pretext” să le ceară iarăși bani!
Totuși, mai din dragoste, mai din frica de mitropolit, cei mai mulți dintre preoții Arhiepiscopiei Craiovei s-au conformat și au depus la casieriile protoieriilor o bună parte din sumele solicitate. Suma de bani adunată ar fi depășit așteptările inițiatorilor campaniei și unii dintre membrii elitei administrative a Arhiepiscopiei, implicați în demers, ar fi comentat ironic: Iată că popii au totuși bani!
Lipsa de profesionalism a celor care se ocupă cu comunicarea publică în cadrul Mitropoliei Olteniei, dar și o probabilă „secretomanie” care se pare că bântuie conștiința mitropolitului, au făcut ca printre preoți să apară și să circule fel de fel de zvonuri cu privire la cum vor fi utilizate sumele de bani colectate.
Unii zic că parohiile afectate de cutremur vor primi banii sub formă de împrumut și vor fi obligate să restituie suma, la un anumit termen. Alții zic că mitropolia va face din această colectă o practică permanentă, „abonându-se” la banii parohilor și utilizând acești bani fără transparență. Mai sunt și alții, mai puțini, dar se pare că mai inițiați în „tainele” mitropoliei, care zic că banii vor fi utilizați în zona „bussines”-ului bisericesc.
Nu credităm niciunul dintre aceste zvonuri!
Dimpotrivă, susținem alături de oficialitățile administrației publice din Gorj că situația bisericilor gorjene afectate de cutremur este una foarte serioasă și este limpede că acolo trebuie să se implice instituțiile statului, cu bani și expertiză, pentru a se salva ce se mai poate salva. Totodată, demersul Arhiepiscopiei Craiovei de a face o colectă de bani pentru ajutorarea acestor biserici este lăudabil și în același timp, firesc, în contextul chestiunii discutate, importante fiind însă transparența în implementare și modalitatea de finalizalizare.
Mitropolia Olteniei poate profita de această situație, însă în sens creștinesc, și să facă dovadă de transparență, să informeze public parohiile și miile de credincioși care au donat banii, în cadrul Campaniei „Ajutor pentru bisericile gorjene afectate de cutremur”, despre cum și când au fost folosiți acești bani și cu ce rezultate concrete în salvarea bisericilor din Gorj.
Vom reveni cu noi detalii.
(VA URMA)
