Rolul României în Organizația Națiunilor Unite, motive și tentative de aderare. Acestea au fost principalele subiecte de discuție la miniconferinta „Romania și ONU”, organizată la Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, duminică, 14 decembrie.
Au trecut 59 de ani de la aderarea României în ONU. Cu ocazia evenimentului, Asociația Tineretului ONU-filiala Craiova a organizat o conferință pe teme diplomatice. La masa ovală au luat parte prof. univ. dr. Sorin Liviu Damian, fost șef al catedrei de istorie de la Universitatea Craiova, lect. univ. dr. Mihai Ghițulescu, specialist în științe politice și Adrian Pocora, ambasador al Dialogului Structurat cu TINErii pe judetul Dolj.
Dacă în prima parte a discuției s-a relatat despre primele încercări de aderare ale României la ONU, în a doua, s-a vorbit despre situația internațională a țării, după aderare.
Greva regală, partidele istorice desființate și alegerile falsificate din 1946 au fost principalele motive pentru care națiunile unite au refuzat aderarea noastră, de trei ori în numai cinci ani, a amintit prof univ dr Sorin Liviu Damian. Tot acesta a explicat și motivele României de aderare: „să reușim să ieșim din izolarea politică și, pe de altă parte, legitimarea regimului de la București”.
„Știm tot ce ni se zice la școală, dar nu știm ce a însemnat, practic”
Pe de altă parte, lect. univ. dr. Mihai Ghițulescu a adus în discuție perioada de după aderare, din 1955, până în prezent. Țara s-a afirmat prin „criza rachetelor”, „momentul zero al afirmării României pe scena politică”, dar și prin stabilirea de relații cu Occidentul. Un lucru care l-a frapat a fost faptul că presa și cărțile de la acea vreme nu au pus accentul pe alegerea românului Corneliu Manescu în calitate de președinte al Adunării Generale ONU:
„M-am uitat întâmplător pe tot felul de istorii ale relațiilor internaționale, ale diplomației, cărți despre România în relațiile internaționale, peste tot, evenimentul ăsta este notat într-un singur paragraf de trei rânduri”, a continuat el, pe un ton surprins.
Acesta a mai adăugat că, dupa anii ’70, rolul României tinde să descrească: „Odată pentru că nici ONU nu mai avea vizibilitatea din deceniile anterioare și a doua oară pentru că numărul de membri nepermanenti crescuse. Prima oară, când țara noastră a fost membru nepermanent a fost unul din cei șase. Acum, unul din cei zece. Scaunul ăsta de membru nepermanent nu mai avea aceași importanță”
La finalul miniconferintei, Adrian Pocora a vorbit despre forumul tinerilor din România și despre cum participanții la discuție pot să aplice ca reprezentanți ai tineretului ONU la națiunile unite.
„Am organizat acest eveniment pentru a face cunoscut publicului larg ce înseamnă ONU, ce înseamnă relațiile internaționale, practic, o reamintire a istoriei pe care am avut-o. Consider că publicul larg are o lipsă de noțiuni. Știm tot ce ni se zice la școală, dar nu știm ce a însemnat, practic. Mai mult am făcut-o ca lumea să înțeleagă din punct de vedere pragmatic, și nu teoretic, ce a însemnat 14 decembrie și ce înseamnă relațiile de diplomație pe care le-am dus și le ducem cu celelalte state”, a explicat Andrei Mihail Cojocaru, președintele Asociatiei tineretul ONU-filiala Craiova.
Asociația Tineretul ONU din România este o organizație neguvernamentală, înființată și condusă de către tineri. Aceasta isi propune sa promoveze valorile și activitatile ONU în rândul tinerilor români, al societății românești și al comunității internaționale.
