Legăturile lui Corneliu Vadim Tudor cu oraşul Craiova: a lansat-o în politică pe actuala noastră primăriţă, Olguţa Vasilescu, şi a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea din Craiova.
De fapt, ne interesează mai mult legăturile lui CVT cu acuzaţiile de antisemitism. Redăm povestea unei poezii de-ale sale care a stârnit cel mai mare scandal în societatea românească (şi nu doar!) provocat de vreo poezie. Asta e opera în cauză:
În apărarea lui Eminescu
Trist cartofor, tu, monument de ură,
Satyr drapat în giulgiu vișiniu,
Cum vii să faci tu ordine-n cultură?
Mai bine-ai vinde nasturi și rachiu!
Mici echimoze-s ochii tăi de fiară,
Rânjesti ca râia, hâd, cu colții răi…
Mefiboșet gângav și fără țară,
Răufacator ești tu, cu toți ai tăi!
Nu îți lipsea nimic, aveai de toate,
Stăteai pe roze-n caldul tău bârlog,
Și totuși, te mânca în fund și-n coate
Și ai sărit la creastă, pintenog,
Să răstignești o nouă sanctitate
La care eu, de-un secol, mă tot rog…
Apărută-n volumul Saturnalii, în 1983. Titlul are schepsisul său: Saturnaliile erau la romani zile de sărbătoare, în cinstea lui Saturn, în care sclavii erau egali în drepturi cu stăpânii. Tomul conţine şi alte versuri cu sămânţă de revoltă. Revenind la În apărarea lui Eminescu, observăm că diatriba vizează o persoană anume. Lucrul ăsta l-a observat şi persoana: Moses Rosen, şef rabin al Cultului Mozaic şi deputat în Marea Adunare Naţională. De ce să fie Eminescu apărat în faţa lui Rosen? Pentru că Moses Rosen protestase după publicarea unui volum din Operele poetului naţional român, considerându-i scrierile antisemite. Moses a depus o plângere la Procuratura Militară Bucureşti, cerându-i să-l trimită în judecată pe CV Tudor. Redăm din scrisoarea pe care am găsit-o pe saitul revistei 22:
« (…) in 14 versuri sunt insultat, injurat si calomniat de 11 ori cu cele mai murdare expresii. Le insir spre a fi lamurit, insa regret ca aceasta hartie trebuie sa le suporte. 1. „Defaimator de tara” 2. „Trist cartofor” 3. „Satyr drapat cu giulgiu visiniu” (e culoarea hainei mele bisericesti) 4. Ma trimite ca in loc de cultura sa vand „nasturi si rachiu” 5. cu „ochii de fiara”. 6. „Cu rinjet de raie” 7. „Hot”. 8. „Gangav” 9. „Fara tara”. 10. „Raufacator” eu si „toti ai mei”, referire evidenta fascista la intreaga populatie evreiasca. 11. autor al „rastignirii de alta data” (referire la Isus) si aceea „recenta” (referire la Eminescu).»
Rabinul nu enumeră cuvântul mefiboşet între insulte. E adevărat că nu ştim ce-nseamnă, dar nu pare ceva tocmai de laudă. Bizar e însă că Moses Rosen n-a băgat de seamă că numele său apare în poezie, cu o transcriere fonetică aproape fidelă: Mici echimoze-s ochii tăi şi Stăteai pe roze-n caldul tău bârlog. Sau poate că s-a făcut că nu ştie, dat fiind că numele nu apare explicit, putea fi o nimereală, deşi e evident că n-a fost.
Cartea Saturnalii a dispărut de pe piaţă la vreo două luni după lansare (deci nu se epuizase, cum i-a plăcut autorului să se laude) şi s-a dus la topit, la fel şi volumul eminescian de care vorbeam. Cazul a fost prelucrat în mediile cultural-literare. Procesul clamat de rabin, pentru ofensă adusă autorităţii (238 cod penal, articol abrogat în anii ’90), n-a avut niciodată loc.
Să nu credeţi acum că toate versurile lui Vadim din vremea marii cenzuri au accente critice. Astea nu prea au. Din Omagiu:
Este fiica prea iubită
A acestui brav popor,
De luceferi străjuită
Şi de steagul Tricolor.
E Elena Ceauşescu
Suflet nobil şi vibrant,
Mamă bună, om politic
Şi apreciat savant.