Partidul Național Liberal Dolj a anunțat recent că vârfurile de atac pe care le propune pentru alegerile locale din această vară sunt deputatul Nicolae Giugea (candidat la funcția de Primar al Craiovei) și Alexandru Gîdăr (candidat la funcția de Președinte al Consiliului Județean Dolj).
Dacă Nicolae Giugea pare a fi un candidat cu șanse reale – nu neapărat prin calitățile sale politice și administrative, ci mai degrabă datorită crizei politice în care se scufundă PSD-ul la Craiova – candidatura lui Alexandru Gîdăr pare a fi o glumă proastă.
O alegere mai bună pentru… PSD, nici că putea să facă președintele Ștefan Stoica, alimentând astfel legendele rurale cu un USL care a supraviețuit și prosperat prin subteranele blaturilor și afacerilor dintre unii liberali și câțiva pesediști.
Domnul Alexandru Gîdăr își merită pe deplin cognomenul de „Mutulică” datorită inactivității prin care a strălucit, în ultimii patru ani, ca membru al Consiliului Județean Dolj.
Dintr-o analiză realizată de redacția noastră, rezultă următoarea situație a implicării sublime, care a lipsit cu desăvârșire, a liberalului Gîdăr în dezbaterile din CJ Dolj.
În 2016, la începutul mandatului de consilier județean, profesorul Gîdăr s-a manifestat în ședințele de consiliu, după cum urmează: 3 luări de cuvânt, o ședință la care a absentat și 6 ședințe în care a tăcut și a votat. Nicolae Giugea (actualul candidat PNL la funcția de Primar al Craiovei, pe atunci consilier județean) a avut 48 de intervenții în plenul ședințelor, o absență și doar o ședință fără luări de cuvânt.
În 2017, liberalul Gîdăr și-a încasat indemnizația de consilier în schimbul a 4 absențe și 13 ședințe în care a tăcut și a ridicat mâna ori s-a abținut de la vot. 2017 a fost primul „an al tăcerii” pentru Gîdăr „Mutuilică”.
În 2018, consilierul PNL și-a reafirmat… tăcerea, cu o prezență definită prin o singură intervenție în plen, 3 absențe și 12 ședințe la care a participat cu gura închisă.
În 2019, profesorul Gîdăr a dat mici semne de viață și a avut 2 intervenții în plenul Consiliului, umbrite însă de 4 absențe și 11 ședințe la care a tăcut și a votat.
În prima ședință a anului 2020, candidatul PNL la Președinția Consiliului Județean Dolj și-a reconfirmat prestigiul și a tăcut.
Totalul care însumează activitatea consilierului județean PNL Alexandru Gîdăr este unul rușinos: doar șase luări de cuvânt în plenul CJ Dolj în aproximativ trei ani și jumătate de mandat!
Alexandru Gîdăr nu s-a implicat serios nici măcar în discuțiile pe subiecte despre care presupunem că-i sunt cunoscute, dat fiind calitatea de profesor de istorie, adică cele legate de funcționarea instituțiilor de cultură și de învățământ din subordinea CJ Dolj. În schimb, cu foarte puține excepții, a fost, alături de ceilalți consilieri județeni PNL, o rotiță bine unsă în mașina de vot a PSD-ului.
Concluzionând, nu există prea multe moduri de a explica această candidatură. Totuși, o explicație ar fi că Ștefan Stoica s-a tâmpit, nu mai simte pulsul vieții politice din Bănie, nu vede decât scaunul de parlamentar în fața ochilor, și nu mai poate evalua corect șansele candidaților partidului. Bine, când vine vorba de nominalizarea candidatului Giugea, președintele liberalilor din Dolj, nu a avut, de data aceasta, prea multe de spus.
Stoica nu e prost, nu e nici tâmpit! Dimpotrivă, este considerat printre cei mai vicleni și pragmatici lideri politici din județ. Așa că rămâne o a doua explicație: PNL Dolj nu are resurse umane și s-a apelat la Gîdăr, în lipsă de alte variante. Nici asta nu stă în picioare! În PNL există cel puțin doi oameni de județ cu șanse reale în lupta pentru șefia Doljului, anume Laurențiu Ivanovici, fost vicepreședinte al CJ Dolj pe timpul USL-ului și Cosmin Călin, liderul cu experiență și ceva mai multă implicare în activitatea din consiliu.
Însă cei doi liberali amintiți au o problemă: nu sunt „plastilină”, nu pot fi controlați de Ștefan Stoica și ar pune în pericol șansele candidatului PSD la funcția de Președinte al CJ Dolj. Ba mai mult, cel puțin unul dintre ei, dacă s-ar fi văzut candidat, cerea pentru apropiatele alegeri parlamentare un loc în Parlament…
