Stropii de cultură: Statistică europeană necruţătoare – România, cea mai înapoiată ţară comunitară

Un cunoscut matematician spunea odată că, aşa precum nu există istorie bună şi istorie rea, ci doar istorie, nu există nici statistică bună şi statistică rea, ci doar statistică, cu condiţia ca aceste două discipline să nu fie date spre utilizare cimpanzeilor. Iată cum se prezintă România:

1. Cea mai bisericoasă ţară din Uniunea Europeană (locul 1 la numărul de biserici pe cap de locuitor)​.​​
2. Cea mai înapoiată ţară europeană (45% dintre români n-au WC în casă, faţă de 2% în Europa).
3. Românii au doar jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu, dar îşi petrec timpul liber în mall-uri si hypermarket-uri şi contruiesc noi mall-uri şi hypermarket-uri, în ciuda crizei.
4. România este ţara cu cea mai dură lege anti-arme din lume, singura care îşi ţine poporul complet dezarmat (motivând prin siguranţa populaţiei), dar este ţara cu cea mai mare corupţie din Europa – 40% !!! (Curtea de Conturi: din 15 miliarde de euro pe an achiziţii publice, 6.2 miliarde se fură).
5. România este printre puţinele ţări care interzic complet prostituţia (pe motive de moralitate), dar este cel mai mare exportator de prostituate din Uniunea Europeană (peste Rusia şi Ucraina), conform E.U. Observer.
6. România este ţara cu cel mai mic şomaj oficial din ultimii 25 de ani, în medie, dar este singura ţară unde 50% din familii declară că nu au nici un membru angajat, iar 25% din familii au doar un membru angajat.
7. România este printre ţările cu cei mai mulţi absolvenţi de universitate din lume, dar este ţara fără nici o universitate în top 500 (chiar sub ţările africane !) şi ale cărei diplome nu sunt luate în seamă la angajare, nicăieri în Europa.
8. România este ţara unde şcoala este obligatorie până la sfârşitul liceului (în sensul că liceul e gratuit), dar este pe locul 1 în Europa la şcolari analfabeţi (30%) şi analfabeţi funcţionali (42%), iar tot 42% dintre români cred că Soarele se învârteşte în jurul Pământului.
9. România este ţara cu cel mai mare procentaj de insatisfacţie la adresa clasei politice; românii se plâng în mod constant de corupţia şi incompetenţa politicienilor lor​. Dar unde participarea publicului la acţiuni anti-corupţie este minimă.
10. România este ţara cu cea mai mică absorbţie a banilor europeni, dar este ţara cu cel mai mare procentaj de bani europeni furaţi (din puţinul folosit, nota bene), motiv pentru care Uniunea Europeană a tăiat fondurile pentru infrastructură​.​

Statul de drept – foarte slab, calitatea guvernării – şi mai slabă

În anul 2012 România era penultima în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, în privinţa percepţiei populaţiei asupra statului de drept, conform unui studiu al Băncii Mondiale, citat de raportul european. Indicatorul statului de drept măsoară percepţia publică asupra modului în care legile sunt aplicate.

În privinţa percepţiei populaţiei asupra eficienţei guvernării, România era chiar ultima în U.E. Eficienţa guvernării masoară capacitatea statului de a asigura servicii publice la standarde înalte, eficienţa şi independenţa serviciilor publice şi abilitatea de a crea şi aplica politici publice.

Drumuri proaste, economie izolată

„Viteza pe drumurile de legătură între localităţi rămâne scazută, în comparaţie cu restul statelor U.E. în Polonia, ţările baltice, România şi Bulgaria”, se arată în cel de-al şaselea raport asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale, emis, recent, de Comisia Europeană.

Din punct de vedere al densităţii autostrăzilor, România, cu 1,5 km de autostradă/1.000 km², se situează cu mult sub media europeană de 35 km/1.000 km², pe poziţia 27 din 31 de ţări europene analizate, şi, respectiv, mult sub media est-europeană de 12,3 km/1.000 km², pe ultima poziţie, din 9 ţări est-europene analizate, indică un raport al Consiliului Concurenţei din august 2013.

Românii au numai 550 km de autostradă în exploatare, la o suprafaţă totală a ţarii de aproape 239.000 km². Spre comparaţie, bulgarii au deja în exploatare 562 km de autostradă, la o suprafaţă totală a ţării de nici 111.000 km², mai arată raportul de anul trecut al Consiliului Concurenţei.

Lipsa conexiunilor rapide cu restul Uniunii Europene adâncesc starea de subdezvoltare a ţării, prin izolarea de Piaţa Unică. „O Piaţă Unică pe deplin integrată nu este posibilă fără conexiuni bune între diversele părţi. Conexiunile care traversează graniţele naţionale lipsesc în multe cazuri, în special în statele membre central şi est-europene, despărţind centrul U.E. de periferie şi îngreunând dezvoltarea comerţului intra-U.E.”, avertizează raportul D.G. Regio.

Jumătate din populaţie, fără acces la canalizare

În secolul XXI, mare parte din populaţia României merge la ceea ce eronat se numeşte WC-ul din curte (WC înseamnă water-closet, closetul cu apă).

Potrivit unui buletin I.N.S. din 18 iulie 2014, în anul 2013, în Romania 9.342.026 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 46,8% din populaţia ţării.

Restul de 53,2% nu au, aşadar, acces la un sistem de canalizare, însă din statistici nu este clar dacă între aceştia intră şi cei cu closete cu apă de la hidrofor, care au evacuarea în fose septice săpate în curte.

Tot datele I.N.S. ne dau indicii suplimentare: „populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2013, a fost de 8.883.583 persoane, reprezentând 44,5% din populaţia ţării”. Aşadar 2,1% din populaţie dispune de locuinţe cu acces la canalizare, dar fără staţie de epurare. Abia aici ar putea să fie cuprinşi cei cu fose septice, dar nu este foarte limpede. Însă, în tot cazul, datele statistice ne indică o pondere foarte mare dintre români care merg la „WC” în curte şi în secolul XXI.

În mediul urban, 82,9% dintre români aveau acces la canalizare, însă la ţară procentajul era de numai 4,7% în anul 2013.

În privinţa apelor uzate, statisticile europene plasează România în cea mai gravă situaţie din Uniune. În anul 2010, în 4 dintre cele 8 euroregiuni româneşti apele uzate rămâneau necolectate în proprorţie de peste 50% din volumul generat.

În 7 regiuni ale României, apele uzate care totuşi erau colectate erau supuse unui tratament riguros doar în proporţie de 10-25%. Apele uzate netratate sunt o provocare ecologică, mare parte dintre acestea ajungând în râuri.

Educaţia – puţină şi ineficientă

Strâns legată de piaţa muncii este educaţia. Circa 22% din populaţia cu vârste de 25-64 de ani a României are doar educaţie scăzută, ţara situându-se undeva la mijlocul clasamentului european în această privinţă. Spre comparaţie, în Portugalia ponderea celor cu educaţie scăzută este de 60%, în Bulgaria este de circa 18%, în Ungaria, de circa 17%. În schimb, în Letonia, Cehia şi Slovacia, ponderea acestei categorii de populaţie este de circa 5-8%.

În privinţa adulţilor cu studii superioare, România are cea mai mică pondere a acestei categorii în rândul persoanelor cu vârste intre 25 si 64 de ani: circa 15% la nivel naţional, în anul 2013.

De asemenea, în perioada 2011-2013, abandonul şcolar a depăşit 16% la categoria de vârstă 18-24 de ani, în 4 dintre cele 8 regiuni ale României. Doar Portugalia şi Spania au mai multe regiuni cu nivelul maxim al abandonului şcolar.

Nici la şcoală, însă, tinerii români nu deprind abilităţi pe care să le poată utiliza ca adulţi. La testele PISA, care măsoară capacitatea practică în scriere, matematică şi ştiinţe, peste 30% dintre elevii români de 15 ani s-au clasat sub nivelul al doilea din şase. Rezultate atât de slabe au mai fost în Bulgaria şi Cipru, dintre statele membre U.E.

Acum este (din nou) foarte-foarte clar pentru toată lumea. Eu nu mai am nimic de adăugat. À bon entendeur, salut !