La 20 aprilie e Ziua Internațională a Presei Libere. La 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei. Nu, nu-i aceeași sărbătoare pe stil vechi, sunt chestiuni diferite. Să le celebrăm! Pe rând.
O să vedem ce făcea presa pe când nu era liberă și nici nu se dădea astfel. Ziarul local nu se chema Cuvântul libertății, ci Înainte. Avem un exemplar din ultimul număr scos de Înainte, la 22 decembrie 1989:
Coverul ziarului, Marea adunare populară din Capială, omite să informeze despre incidentele fără precedent la un asemenea miting, a căror iscare avea s-o revendice Nica Leon. Articolul Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu redă cuvântarea cu niște paranteze care prezintă sloganurile de adeziune ale publicului: „Am hotărît, în această dimineață, ca începînd de la 1 ianuarie să majorăm în cursul anului viitor retribuția minimă de la 2000 la 2200 lei. (Urale și aplauze puternice, prelungite). De acestă majorare importantă vor beneficia peste 1.500.000 de oameni ai muncii.“
Dar să trecem la lucruri mai vesele, rubrica de vânzări:
Aveai de unde alege o Dacia 1310. Ba chiar și, în ciuda îndemnului venit mai demult de la cel din a cărui cuvântare am citat mai sus, „Mai lăsați vidiourile!“, găseai și așa ceva: un recorder Sharp și un player Samsung. Și ciobanii aveau motive să urmărească rubrica: din când în când, cum ar fi în ziua de 22 decembrie 1989, mai apărea câte un „cojoc Alain Delon“.
Craiova avea șase cinematografe: Patria, Central, 30 Decembrie, Modern, Craiovița și 8 Mai. Cât despre programul „RTV“, nu era postul de azi al lui Sebastian Ghiță, însemna Radio-Televiziune. Doar că nu ne dăm seama care dintre emisiuni se difuzau la radio și care la TV.
Sărim la „Reper cetățenesc“:
Va să zică, duminică, 24 decembrie, erau programate să circule numerele fără soț. Asta a fost una dintre primele izbânzi obținute în 22 decembrie: în ajunul Crăciunului au circulat și numerele pare.
Deși era Postul Crăciunului, lumea se căsătorea. Certificatul cu numărul 2600 pe anul 1989 l-au primit studenții Luminița Oana Mateescu și Alin Nicolae Caras. S-ar părea că, fiind multiplu de 13, numărul 2600 le-a purtat ghinion însurățeilor. Pe Alin Nicolae Caras l-am descoperit în două locuri unde românii nu visau în 1989 că pot ajunge: pe Facebook și în Italia. Are, între altele, o poză de la un eveniment pe care spune că l-a trăit în 2009, fără să precizeze numărul de ordine al actului de căsătorie:
Alin Nicolae Caras, cel din imaginea de mai sus, e din Calafat și-i născut în 1966, deci la data căsătoriei celei marcate de ziarul Înainte avea 23 de ani, să fi tot fost student. Sunt șanse imense ca el să fie împricinatul. Ba, cum în ziua de azi presa e liberă, iar strict în ziua de azi, 20 aprilie, e mai liberă ca oricând, spunem că sută la sută el e persoana în cauză.
La „Telefoane speciale“: „001 – apel reciproc între abonații cuplați“. Nu-i vorba de niște abonați cuplați cum se cuplaseră Luminița Oana Mateescu și Alin Nicolae Caras. Să ai cuplaj la telefon însemna să nu poți vorbi când o făcea ăla cuplat pe fir cu tine. Dacă ridicai receptorul și respectivul susținea o conversație, auzeai conversația. Dar și el auzea că ai ridicat receptorul, printr-un păcănit. Se mai produceau și scandaluri pe fir: poate că tu voiai să suni la 061 (salvarea) sau, mai rău, la 081 (pompierii), și el stătea la flecăreală…
În pagina 2 e articolul Nestinsa flacără a dragostei de țară, semnat de prof. Ionel Turcin de la Liceul Industrial nr. 1. Radu Berceanu, de asemenea profesor la Liceul Industrial nr. 1, a fost mult mai inspirat în acele zile.
Apropo de semnatari, în ziar e trecut colegiul de redacție. Romus Dima era redactor-șef, Petru Constantnescu adjunct, redactorii ceilalți fiind Nicolae Băbălău, Aurel Frigioiu, Puica Mandoc, Mircea Pospai și Romulus Turbatu. Numele cel mai cunoscut de la Înainte, Mircea Canțăr, că scria despre fotbal, nu e în colegiu. Remarcăm că Nicolae Băbălău avea să schimbe în vreo două zile trei locuri de muncă. De la Înainte a trecut la Cuvântul libertății, dar el era și corespondent la Scînteia. Scînteia a ieșit, imediat după cucerirea libertății, ca Scînteia poporului, iar la apariția următoare și-a zis Adevărul.
Am văzut cum erau vremurile, vedem și vremea, în intervalul 22 decembrie, ora 8 – 23 decembrie, ora 8, în Oltenia. „Temperaturile maxime diurne vor fi cuprinse între 13 și 17 grade, izolat mai ridicate, iar minimele nocturne între 1 și 6 grade“. Păi, la așa temperaturi în miezul iernii, să nu se producă mari adunări populare?
