Numai ce s-a încheiat al optulea scrutin de după Revoluție pentru desemnarea președintelui. Klaus Iohannis este (de fapt, era din 2014) cel de-al cincilea președinte din istoria României și primul al cărui nume nu e cu „escu“. La un ins de naționalitate germană, ar fi fost și cam greu.
În 1974, Nicolae Ceaușescu era întâiul om în stat de 9 ani de zile, doar că își exercita puterea din funcția de secretar general al PCR. În acel 1974, a instituit funcția de președinte al României și, dacă tot a instituit-o, a și ocupat-o, prin votul unanim al Marii Adunări Naționale. La ceremonia de instalare, ca un idiot ce se afla, a purtat în mână sceptru, simbol al regalității.
Din 1990, când România a inventat votul popular pentru desemnarea președintelui, Oltenia, regiunea care dăduse primul președinte al republicii, a votat în neștire candidatul formațiunii care a preluat patrimoniul și apucăturile Partidului Comunist, fie că s-a numit ea FSN, FDSN, PDSR sau PSD.
La alegerile din acest an, 2019, în primul tur, Doljul a fost unul dintre cele 10 județe românești care au ștampilat-o mai mult pe Viorica Dăncilă decât pe Klaus Iohannis. Scorul a fost de 36,87 % – 31,96 %. Din Oltenia, doar Vâlcea a mers cu Iohannis. În turul al doilea însă, vot istoric la Dolj: candidatul PSD a luat-o pe coajă: 51,79 % Klaus, 48,21 % Viorica.
În predecentele 7 scrutine pentru președinție, însumând 13 tururi, județul Dolj a fost mereu de partea PSD-ului sau cum s-o mai fi numit el.
În 1990, Ion Iliescu a câștigat zdrobitor, nemaifiind nevoie de turul secund. I-a bătut pe Radu Câmpeanu și Ion Rațiu, după luni de zile-n care simpatizanții săi îi tot măscăriseră: „Boșorogii fără dinți/ Vor s-ajungă președinți!“.
În 1992, Ion Iliescu a intrat în turul al doilea cu Emil Constantinescu și a câștigat cam ca Iohannis acum în fața Vioricăi.
În 1996, iarăși a intrat Ion Iliescu în baraj cu Emil Constantinescu. A câștigat Emil. Evident, la nivel național, nu doljean.
În 2000, Ion Iliescu l-a târît pe Vadim Tudor în turul al doilea. A ieșit președinte fără emoții și evident că nu-i putea da Doljul palpitații.
În 2004, Adrian Năstase de pe primul loc și Traian Băsescu de pe cel secund au purtat bătălia hotărîtoare. Băsesecu a întors rezultatul, cu toată opoziția Doljului.
În 2009, Traian Băsescu, de data asta de pe prima poziție, s-a duelat decisiv cu Mircea Geonă. Cel de-al doilea n-a răsturnat situația, chit că avusese această impresie, de unde și exclamația: „Mihaela, dragostea mea!“. Geonă își găsise unele rădăcini doljene, dar județul cu pricina l-ar fi votat în ambele tururi și fără ele. Ediție Specială, ziarul lui Mititelu, anunțase că echipa Universitatea Craiova îl susține pe Mircea Geoană. Pesemne că, drept răzbunare, președintele Băsesecu a uneltit pentru retrogradare și dezafiliere.
În 2014, un alt candidat cu oleacă de sânge oltenesc, Victor Ponta, a câștigat primul tur, secondat de Klaus Iohannis. În al doilea tur a ieșit la rampă străinătatea, redresându-l decisiv pe Iohannis.
Un scrutin, cel din 1990, cu un singur tur, apoi 6 scrutine cu două tururi. Se făcură 13. Plus primul tur al ultimului scrutin, din 2019, sunt 14 tururi care au înroșit Doljul. Am verificat temeinic pe Wikipedia.
Dintre pesediștii atât de dragi doljenilor, doar Ion Iliescu a câștigat președinția României, de 3 ori, pierzând și el o dată. Au mai luat bătaie Adrian Năstase, Mircea Geonă, Victor Ponta și Viorica Dăncilă. Nu c-ar fi contat prea tare că Doljul a întors armele înspre Viorica.
