Dacă Florea Firan şi membrii familiei sale extinse n-ar suge de la Scrisul Românesc, ci de la o vacă, n-ar avea loc toţi la uger. Doi ar sta la coadă.
Octogenarul Florea Firan e directorul editurii bugetare craiovene Scrisul Românesc şi al publicaţiei lunare de cultură cu acelaşi nume. Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Dolj alocă două căruţe de bani întru fericirea lui FF şi a următorilor:
1) Claudia Miloicovici, soţia lui FF;
2) Georgiana Oprescu, fiica din căsătoria anterioară a Claudiei Miloicovici;
3) Alexandru Oprescu, soţul Georgianei Oprescu;
4) Carmen Firan, fiica din căsătoria anterioară a lui FF;
5) Adrian Sângeorzan, soţul lui Cramen Firan.
Locomotiva care a tractat neamul Firan către halta oportunismului a fost Carmen. La începutul lui 1990, când Ion Iliescu şi-a dat arama pe faţă şi românii au început să-l înjure, Carmen Firan, angajată a Editurii Tehnice, a năvălit în studioul TVR şi n-a oprit-o nimeni să-i aducă prinos de slavă fostului ei şef Ion Iliescu, disident al comunismului marginalizat de Ceauşescu şi exilat în postul de director al acelei instituţii. Vai, sărmanul exilat, mai avea puţin şi publica la Editura Tehnică un tom de poeme de jale, ca Ovidius cel de la Pontul Euxin.
A trecut ceva vreme, 12 ani, până ca şi tatăl lui Carmen Firan să ajungă precum Ion Iliescu, director de editură, la Scrisul Românesc. Între timp, Carmen a şters-o în SUA, fără să mai stea să se bucure de mirificul trai de pe plai mioritic taman când idolul ei obţinea al treilea mandat de preşedinte, în 2000. Şederea ei departe de patrie n-a împiedicat-o să publice cărţi, eseuri şi alte bazaconii la editura şi revista ținute în arendă de ăl bătrân. În State, Carmen l-a luat de soț pe Adrian Sângeorzan și, obligat-forțat, l-a făcut autor publicat constant şi de editura, şi de revista Scrisul Românesc.
Oameni buni la toate
În caseta redacţională a revistei, Florea Firan e director, Claudia Miloicovici, soţia lui cu vreo 35 de ani ma tânără decât el şi cu vreo 10 decât fiica lui, e corectoare (și mai și publică), Georgiana Oprescu se ocupă cu tehnoredactarea (și mai și publică). Nu la fel de polivalent ca soția și soacra lui se dovedește Alexandru Oprescu: doar redactor.
Clanul a găsit de ronţăit, normal, şi de pe urma editurii. Florea Firan, Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan scot volume editate de capul clanului, care le și organizează lansări cu pișcoturi și suc. Claudia și Georgiana robotesc la cărți în calitate de corectoare sau redactoare de carte.
Ei despre ai lor
Dacă soţii Florea şi Claudia au avut vreodată depozitat prin cămară, prin debara, niscai simţ al ridicolului, e cert că le-a spart casa un hoţ şi li l-a furat pe tot.
În primul umăr din 2014 al revistei aplecate cu precădere către cultura Olteniei, Florea Firan dedică editorialul unui scriitor originar din Bistriţa şi domiciliat la New York: „Adrian Sângeorzan – 60“. Cu alte cuvinte: eveniment marcant în viaţa literară, ginere-meu făcu 60 de ani.
Claudia Miloicovici e colaboratoare a publicației online Zaman. Am găsit-o aici cu textul „Colocviile «Scrisul Românesc» – 2013“. Ia uitați: „În deschiderea manifestărilor, prof. univ. dr. Daniela Tarniţă a salutat prezenţa invitaţilor şi a subliniat importanţa Revistei «Scrisul Românesc» în cultura olteană şi naţională şi contribuţia profesorului universitar Florea Firan, cu o activitate bogată şi meritorie, un adevărat exemplu pentru generaţia tânără“. Parc-ar fi Carmen Firan când ridica în slăvi un alt șef de editură!
Scrisul Românesc nu scrie tocmai pe româneşte
De-acum, o să fim pentru o vreme chiori, o să ne aruncăm un ochi. Pe niscaiva opere editate de Scrisul Românesc.
Carmen Firan – cărţulia „Valiza cu melci. Un horoscop al emigrantului”, 2012, redactor: Georgiana Ghiţă (Georgiana Oprescu din ziua de azi):
Pag. 32: „emigranţii erau ţinuţi în lagăre, ca cele din Austria şi Italia”. Dacă scotea autoarea cuvântul „ca” şi-l înlocuia cu „precum”, evita ditai cacofonia.
Pag. 33: „Cel mai frecvent, cei care reuşeau să ajungă cumva în Vest, cereau azil politic”. Dacă scotea virgula de după cuvântul „Vest” şi n-o înlocuia cu nimic, evita virgula dintre subiect şi predicat.
Forea Firan – cărțoaia „Portrete literare”, 2007, corectură: Claudia Miloicovici:
Pag. 5: „Andrei Codrescu este unul dintre membri activi ai colegiului”. Dintre membrii, nea Firane, cu doi i merge acilea! Du-te şi articuleaz-o pe corectoarea Claudia!
Dati dovada ca nu sunteti bine informati. Editura Scrisul Romanesc s-a privatizat in anul 2003 cand a fost cumparata de prof. Fl.Firan. Nu este nicidecum finantata din banii proveniti de la bugetul de stat, ci de familia Firan. Va rog sa va interesati la Consiliul Judeţean Dolj, la Ministerul Culturii sau la Uniunea Scriitorilor din Romania si va veti convinge ca Scrisul Romanesc se autofinanteaza si nu primeste bani de la stat.
Va dau dreptate in ceea ce priveste cultul personalitatii, preaslavirea si promovarea asidua a membrilor familiei Firan (pe care i-ati amintit) in paginile revistei Scrisul Romanesc.
S-a privatizat în 2003? Hm!
Secţiunea 1
Titlul proiectului de act normativ
Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2009 al S.C. Editura Scrisul Românesc S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National
Potrivit prevederilor art.15 secţiunea a 5-a Reglementări in domeniul aprobării unor bugete de venituri şi cheltuieli din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, S.C. Editura Scrisul Românesc S.A., a propus spre aprobare prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2009 al acesteia.
S.C. Editura Scrisul Românesc S.A. este societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional fiind unicul asociat.
A. VENITURI
La partea de venituri, societatea îşi propune realizarea unei sume de 80.000 lei, din care:
– din producţia vândută: 9.000 lei;
– din vânzarea mărfurilor: 32.000 lei;
– din subvenţii conform prevederilor legale în vigoare: 39.000 lei;