Cercetat de Comisia de Etică a Universității din Craiova pentru trei capete de acuzare, și anume plagiat, autoplagiat masiv și o posibilă infracțiune de dare de mită, Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman” din Craiova și totodată asistent universitar, calcă din nou pe bec. Și asta în timp ce verdictul comisiei se lasă așteptat, iar Dindirică se laudă că o să fie scos basma curată de președintele comisiei, prof. univ. dr. Teodor Sâmbrian.
Republica Oltenia a identificat la un alt articol scris în limba engleză și semnat Lucian Dindirică urme de plagiat și autoplagiat. Surse universitare spun că și acest nou caz a ajuns în atenția Comisiei de Etică. Și ca tabloul furtului intelectual să fie desăvârșit, asistentul universitar Dindirică este acuzat de fals de către un renumit profesor universitar din SUA.
Lucian Dindirică, la fel ca mai toți asistenții universitari asociați, își dorește cu ardoare să devină profesor universitar cu catedră. Ca să participe la concursul de titularizare, candidatul trebuie să îndeplinească unele condiții, cele mai importante: unu, teza sa de doctorat să fie tipărită ca volum și doi, să aibă publicate, în reviste recunoscute internațional, o serie de articole și lucrări științifice. După ce “cazul Dindirică” a ajuns pe masa Comisiei de Etică a Universității din Craiova, șansele ca managerul Bibliotecii să avanseze în grad universitar anul acesta au fost zădărnicite. Și asta în ciuda faptului că actualul consilier local cu aspirații de viceprimar al Craiovei își pregătise dosarul: teza de doctorat (asupra căreia planează suspiciuni că prezintă urme de plagiat) și-a tipărit-o și a publicat câteva articole “științifice” care nu sunt altceva decât niște autoplagiate grosolane, copy-paste-uri după capitole din propria-i carte, cu mici modificări pentru a-și acoperi furtul intelectual.
Ultimul articol semnat de Dindirică și care face obiectul noii sesizări adresate Comisiei de Etică a fost publicat în revista Journal of Humanities, Culture and Social Sciences (nr. 1 – 2015) sub titlul “The regionalization process in Peoples Republic of Romania” (încă n-a aflat autorul că-n engleză fiecare cuvânt din titlu se scrie cu majusculă!). Dacă revista este sau nu recunoscută în mediul universitar internațional nu știm, însă un lucru este evident – tipărirea se execută într-un tiraj nefiresc de mare (5960 de bucați) pe banii Fundației “Alexandru și Aristia Aman” (patronată de Dindirică) la editura Cetatea de Scaun din Târgoviște (patronată de Dan Mărgărit, prieten intim cu Dindirică), editură abonată la banii publici ai Bibliotecii. Că o tipărește la editura prietenului său n-ar fi o problemă dacă acesta ar da un preț bun per exemplar, problema ar fi dacă se dovedește că pe banii Fundației, Lucian Dindirică scoate o revistă care îi aduce beneficii personale lui și prietenilor care semnează în ea sau pun umărul la editarea ei.
Revenind la articolul publicat în 2015, acesta nu este nici pe departe unul “original și de înaltă calitate”, așa cum se laudă publicația. El seamană izbitor cu un alt articol “scris” în engleză de Dindirică cu un an mai înainte și publicat sub titlul “Administrative-Territorial Organization of Romania Under the Leadership of Nicolae Ceaușescu”, în revista Analele Universității din Craiova, Seria Istorie (anul XIX, nr. 2/2014).
Puse față în față, cele două articole semnate Lucian Dindirică îți creează impresia că managerul de bibliotecă fie și-a îmbunătățit cunoștințele de limbă engleză într-un singur an, fie a apelat la traducători diferiți. Dacă am intra în posesia unei traduceri făcută (pe bani) pentru Biblioteca “Aman” de Alina Reșceanu, sora unuia dintre angajații instituției, după stil, poate ne-am da seama care dintre cele două articole este tradus de ea…
Așa cum precizam mai sus, revista Journal of Humanities, Culture and Social Sciences este tipărită pe banii Fundației “Alexandru și Aristia Aman”. Ca orice publicație, ea are o casetă redacțională. Dacă în meseria de jurnalist cu greu și-a depășit condiția de reporter de televiziune, aici Dindirică se pune redactor-șef. Tot din caseta redacțională, deloc surprinzător, aflăm că prietenii și colaboratori lui Dindirică din mediul universitar, Facultatea de Științe Sociale, Sorin Liviu Damean, Alexandru Ionicescu, Liviu Marius Ilie, au pe lângă vocația pedagogică veleități de publiciști. Că-i mai și plătește pentru munca prestată, e treaba managerului Bibliotecii, însă problemele mari pentru Dindirică încep să apară când ne uităm peste lista personalităților academice – “International Advisory Board”, un fel de consiliu științific ce dă greutate revistei. Lovit de paranoia, Dindirică Lucian se trece și el pe lista somităților internaționale, e adevărat la coada listei deschise de Dan Berindei și Dinu C. Giurescu. Cei doi academicieni români sunt urmați de doi profesori universitari din Belgia, unul dintre ei cu notorietate în Craiova, Jean de Maere fiind creierul proiectului falimentar Craiova Capitală Culturală 2021. Dacă Dindirică l-a plătit sau nu pe Jean de Maere înainte să-l coopteze la revistă se va afla cât de curând. În schimb, am aflat noi că Dindirică s-a folosit de numele unui celebru profesor universitar din America pe care l-a “cooptat” în consiliul științific fără acordul acestuia. Este vorba despre Steven M. Ross, cadru universitar la Universitatea “Johns Hopkins” din Baltimore. După un schimb de mailuri între noi și profesorul American pe această temă, profesorul ne-a răspuns: „I did not consent“. Poate ne ajută Dindirică la traducere.
