Numele pensionarului special Viorel Salvador Caragea l-ați auzit pomenit în scandalul numirii onorabilului domn polițist ca administrator special al fabricii de armament UM Sadu, de către ministrul Apărării, Radu Miruță.
Articolul nostru nu este însă despre această controversată numire, ci despre o reacție publică pe care fostul polițist o are față de o investiție pe fonduri europene inițiată de mitropolitul Irineu al Olteniei în județul Gorj.
Popa, polițistul și fabrica de coșciuge
Într-o postare pe Facebook, fostul polițist Caragea reacționează critic și sever la un eveniment promovat de Mitropolia Olteniei și de Primăria Scoarța (Gorj). Este vorba de punerea pietrei de temelie la Fabrica de cherestea „Sfântul Iosif”, în data de 18 februarie 2026. Conform site-ului Mitropoliei Olteniei, „slujba a avut loc cu binecuvântarea și în prezenţa Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi, (…) alături de reprezentanţii autorităţilor (…) localităţii Scoarţa.”
Evident, fostul anchetat DNA (vreme de aproape 10 ani!) pentru infracțiuni comise în implementarea a șapte proiecte finanțate de Uniunea Europeană, cu dosarul penal închis prin prescrierea faptelor (vezi ancheta jurnalistică realizată de colegii de la ȘTIRI CRAIOVA), actualmente (încă) mitropolit al Olteniei, Irineu Ion Popa, a ținut un „cuvânt de învățătură”, așa cum se cuvine la începerea construcției unei afaceri binecuvântate, cuvânt în care „a vorbit despre însemnătatea proiectului şi necesitatea lui în această zonă a ţării noastre: „Ne-a ajutat Bunul Dumnezeu ca astăzi să binecuvântăm acest proiect din localitatea Scoarţa, judeţul Gorj. Era necesară construcţia unei fabrici de cherestea în această zonă, unde să fie lucrate multe produse din lemn. Această construcţie este pusă sub ocrotirea Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, cel care prin meseria de tâmplar a arătat demnitatea muncii, a hărniciei. Felicităm autorităţile locale şi le urăm succes tuturor lucrătorilor din acest proiect. Să vă ajute Dumnezeu să duceţi la bun sfârşit şi această lucrare! Amin!”.
Actualul administrator special de fabrică de armament, polițistul Caragea a fost puțin sau defel convins de sinceritatea demersului inițiat de mitropolit cu sprijinul primarului de la Scoarța și a reacționat, cum spuneam, printr-o postare critică pe Facebook, cităm:
„Mitropolitul Olteniei a sfințit ieri piatra de temelie a fabricii de coșciuge de la Scoarța. Întrucât celebrul primar Ion Stamatoiu și viceprimărița Gena Ciugudean au postat un comunicat al primăriei, pun următoarea întrebare.
În ce calitate au participat angajații primăriei, în frunte cu Ion Stamatoiu, la această slujbă în timpul programului, fiind vorba de o fabrică de coșciuge și cherestea?
Acum câteva săptămâni, Ion Stamatoiu, după o vizită la Mitropolie, în presă se lăuda că a discutat cu mitropolitul Irineu să angajeze cetățeni din Scoarța, ghidul solicitantului precizează altceva.
Fondurile europene sunt pentru categoriile defavorizate.
Bunurile Mitropoliei sunt scutite, conform codului fiscal, de impozite.
Fundația beneficiară și firma constructoare sunt din Olt.
Aștept de la instituțiile abilitate mai multe răspunsuri, pe care o să le vedeți în perioadele următoare. Cum ONG-urile și fundațiile nu au voie să desfășoare activități comerciale, îl întreb pe domnul Stamatoiu: această mare investiție de pe raza comunei Scoarța și singura până va veni fabrica de gunoi – coșciugele se oferă gratis?
În episoadele următoare voi prezenta numeroasele investiții ale mitropoliei Craiova din fonduri europene și aștept un răspuns de la această instituție, pe care sper să-l obțin fără instanța de judecată.”
Curiozitatea fostului polițist ne-a făcut… curioși. Așa că am săpat și noi un pic sub viitoarea fabrică de coșciuge. Iată câteva ceva din ce am aflat!
Fabrica de coșciuge finanțată printr-un proiect european implementat de o firmă care-l are ca beneficiar pe mitropolitul Irineu
Așa cum oarecum a descoperit și polițistul nostru (spunem „oarecum” pentru că postarea dumnealui are anumite neclarități!), fabrica de coșciuge, pardon, de cherestea de la Scoarța este construită în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene implementat de firma SC SANT ELI SILVA SRL, care este beneficiarul investiției.
Data de începere a lucrărilor este 3 noiembrie 2025, iar data de finalizare ar fi 2 septembrie 2030. Conform afișajului din locația construcției, valoarea totală a proiectului este de 47.564.509,04 lei din care cofinanțare din partea Uniunii Europene suma de 25.636.929,33 lei. Într-un răspuns primit de fostul polițist Viorel Salvador Caragea (și publicat de acesta pe contul personal de Facebook), valoarea nerambursabilă ar fi de 30.161.093, 33 lei.
SC SANT ELI SILVA SRL este o entitate interesantă prin persoanele juridice din componența acționariatului și persoanele fizice care sunt beneficiari. Administratorul pare a fi un anonim – dl. Dragomir Nelu Daniel… anonim cel puțin pentru cei neinițiați în cele mai puțin sau deloc sfinte ale activităților comerciale în care este implicat mitropolitul Irineu, dar nu persoana administratorului firmei este importantă, la acest moment.
Conform datelor oferite de platforma ListaFirme.ro, asociații care controlează SC SANT ELI SILVA SRL sunt SC AȘEZĂMÂNTUL BUNA VESTIRE SRL (60%) și FUNDAȚIA BUNA VESTIRE (40%).
Beneficiari în SC SANT ELI SILVA SRL sunt Capruciu Marinela și Popa Ion (adică mitropolitul Irineu Popa).
SC AȘEZĂMÂNTUL BUNA VESTIRE SRL are sediul în sat Grădinari (Olt) și are ca asociat unic pe Capruciu Marinela (100%), care este și administratorul firmei.
FUNDAȚIA BUNA VESTIRE (conform site-ului Școlii Gimnaziale Buna Vestire Grădinari) are ca membri pe mitropolitul Irineu, ca președinte, pe monahia Miriam Link (protejata mitropolitului) și alte trei persoane, ca simpli membri.
Cele două entități care controlează SC SANT ELI SILVA SRL au sediul social în Grădinari (Olt) și se pare că gravitează în jurul așa-zisei Școli Gimnaziale „Buna Vestire” Grădinari (aka Școala de Fete), o entitate de învățământ cu un statut neclar (site-ul școlii este neactualizat și nu am reușit să obținem informații recente) și în jurul căreia s-a extins o vastă exploatare latifundiară.
În urma studierii datelor financiare oferite public de platforme specializate, apare o întrebare: de unde vor avea SC SANT ELI SILVA SRL și/sau cele două entități care dețin acționariatul, suma de 21.927.580 lei (aproximativ 4.385.000 euro, adică diferența dintre sumele precizate pe afișajul din locația construcției), cât ar fi contribuția financiară a firmei respective la implementarea proiectului?
SC AȘEZĂMÂNTUL BUNA VESTIRE SRL (care deține 60% din SC SANT ELI SILVA SRL), conform datelor oferite de platforma LISTA FIRME, înregistrează din 2019 până în 2024, profit net negativ (adică pe minus): de la minus 21.992 lei în 2019 la minus 21.444 lei în 2023 și minus 614 lei în 2024. În anul 2024, firma înregistra o datorie totală de 89.947 lei.
De asemenea, FUNDAȚIA BUNA VESTIRE (care deține 40% din SC SANT ELI SILVA SRL), conform datelor oferite de platforma TOTAL FIRME, înregistrează din 2019 până în 2024, profit net negativ (adică pe minus): de la minus 26.422 lei în 2019 la minus 2.091 lei în 2022, profit net nedeclarat în 2023 și minus 610 în 2024. În anul 2024, fundația înregistra o datorie de aproximativ 646.776 lei. Precizăm faptul că fundația respectivă este entitate nonprofit, astfel că, în mod normal profitul trebuia să fie pe zero.
Nici situația financiară a SC SANT ELI SILVA SRL nu oferă elemente care să confirme că firma ar avea potențial financiar să susțină contribuția de câteva milioane de euro la implementarea proiectului. Astfel, SC SANT ELI SILVA SRL (conform platformei LISTA FIRME), a înregistrat în 2020 un profit net de 48.420 lei (cu datorii totale de 99.197 lei), a atins un vârf de profit în 2022, cu 804.548 lei (cu datorii totale de 149.960 lei) și a avut un profit net de 19.359 lei (cu datorii totale de 123.402 lei), în 2024. În 2024, firma înregistra o cifră de afaceri de 1.469.880 lei și capitaluri proprii în valoare de 1.114.929 lei.
Puțin probabil ca cele trei entități să fi avut în 2025 profituri / venituri enorme care să le permită să constituie rezerve bancare consistente. La fel de puțin probabil este ca aceste entități să fi constituit rezerve bancare, pe perioada anilor de funcționare, care să cumuleze milioane de euro… Ar fi o minune dumnezeiască! …iar dacă, cumva, vor fi „donatori”, „contributori”, aceștia vor fi obligați să explice de unde au banii.
Va fi foarte interesant de văzut de unde vor procura SC SANT ELI SILVA SRL și/sau cele două entități care dețin acționariatul, suma de aproximativ 4.385.000 euro, cât ar fi contribuția proprie la implementarea proiectului.
Fabrica de cherestea de la Scoarța – o nouă afacere controlată de mitropolitul Irineu?
Din datele pe care le dețin până la acest moment, rezultă că afacerea cu cherestea care se înființează la Scoarța pare a fi o nouă „lovitură de maestru” dată de mitropolitul Irineu Popa în domeniul afacerilor din industria silvică și de prelucrare a lemnului. Afacerea vine să completeze eficient activitatea total opacă, cunoscută doar de câțiva „inițiați”, a Ocolului Silvic Eparhial care administrează păduri în suprafață de aproximativ 12.648 ha (conform datelor oferite de site-ul ocolului).
Notăm faptul că mitropolitul Irineu continuă să-și asume o abordare vicleană și total netransparentă în activitățile economice pe care le „sfințește” în numele Bisericii Ortodoxe din Oltenia ai cărei membri – cler, viețuitori din mânăstiri și credincioși – par a fi doar pretextul pentru obținerea de fonduri imense de la Uniunea Europeană și de la bugetul statului român, fără a fi vreodată beneficiarii acestora…
…cum pretext au fost și copiii defavorizați, bătrânii singuri și bisericile care aveau nevoie de renovare, pentru obținerea finanțărilor în cele șapte proiecte finanțate din fonduri europene a căror implementare a fost investigată de DNA, vreme de aproape 10 ani, într-un dosar în care mitropolitul Irineu Popa a fost cercetat penal pentru comiterea de infracțiuni, dar care dosar a fost închis ca urmare a aplicării prescrierii faptelor.
