Arthur Andrițoi este un Dr. Jekyll – Mr. Hyde al administrației craiovene. Arthur candidează la Primăria Craiova. Mai precis, la funcția de primar, că la Primărie lucrează deja, ocupându-se de imaginea instituției. Inevitabil, și de imaginea celei din fruntea ei.
Ar putea el să riposteze cum că Primăria Craiovei nu-i totuna cu primărița Craiovei, dar nu ține. Când evidențiezi realizările unei primării, chiar dacă nu vrei, îl aduci în aceeași lumină și pe mai-marele acesteia.
Ca șansele lui în alegeri să sporească, iarăși inevitabil, Arthur trebuie să dea în principalul adversar. De cum iese de la slujbă, nu-i rămâne decât să lovească în temelia edificiului pe care l-a ridicat. Iar a doua zi dimineață o ia de la capăt cu reconstrucția, ca meșterul Manole, doar că șeful echipei de nouă calfe și zidari nu demola el însuși noaptea ceea ce clădise peste zi.
Din contradicția asta se pot isca niște situații. Dacă Arthur va lovi dur în Olguța, iar ea, în pofida acestui fapt, va câștiga din nou alegerile, cu ce aplomb va mai merge el la muncă după? Și nici măcar nu există turul doi, ca Arthur să fi putut s-o dreagă reorientând către Olguța electoratul său din primul tur (cu o condiție: să nu fi ajuns el în finală cu Olguța).
Dar și dacă Arthur Andrițoi va câștiga, va trăi satisfacția că și-a bătut doi foști șefi, nu unul. În afara Olguței Vasilescu, între candidați se află și Florentin Gust, director al postului Tele U pe când Arthur a lucrat acolo.
