La 13 mai 1959, când la Craiova s-a născut Mircea Irimescu, Ion Oblemenco putea să-și facă buletin (de Corabia): împlinea 14 ani. Cu toată diferența de vârstă, Nelu și Mircea au fost în câteva meciuri coechipieri.
Și Oblemenco, și Irimescu au marcat primul gol pentru Universitatea la al doilea meci jucat în tricoul Universității. Oblemenco, în ediția 1966-67, etapa a doua, la 28 august 1966, Universitatea – Jiul 3-2. Irimescu, în ediția 1976-77, etapa a cincea, la 11 septembrie 1976, Sportul – Universitatea 1-1. În acel meci a fost în teren și Oblemenco.
Irimescu a înscris pentru Craiova la o vârstă mult mai mică decât a lui Oblemenco: 17 ani și 4 luni, față de 21 de ani și 3 luni. Oblemenco (născut în 1945, dacă v-a fost greu să calculați) nu era însă la primul său gol în Divizia A. Îl reușise pentru Rapid, la 5 iulie 1964. Adică la 19 ani și 2 luni. Tot Irimescu rămâne, dintre ei doi, marcatorul mai precoce în A.
Oblemenco a jucat în 11 campionate la Universitatea și a dat 167 de goluri. Irimescu a strâns 14 ediții, cu 62 de goluri. Din interiorul careului, Irimescu a înscris doar din penalti. Dintre cele 62 de goluri, unul l-a marcat cu piciorul drept, într-un meci cu Victoria București.
Oblemenco nu a jucat niciodată la națională; Irimescu a adunat 9 meciuri, cu 2 goluri marcate. Are și un turneu final de CE, în 1984, titular în fața Portugaliei, când a fost cât pe ce să deschidă scorul, dintr-o lovitură liberă deviată de zid. Au bătut portughezii cu 1-0.
Oblemenco a jucat vârf de atac toată viața, Irimescu a fost de regulă mijlocaș, ajuns, după nevoi, și extremă stângă sau fundaș central. Din această ultimă ipostază, Irimescu a făcut ceea ce Oblemenco n-a avut cum să facă vreodată: a dat un autogol, la Kaiserslautern.