Sub sloganul „Craiova văzută din car e cel mai frumos oraș din lume”, Primăria Craiova ne propune să participăm astăzi, 21 martie 2023, la Ziua Olteniei, un fel de sărbătoare a întregii regiuni.
Evenimentul central al sărbătorii este spectacolul cu titlul interogativ „N-auzirăți de-un oltean?”, care se va desfășura în această seară, de la orele 18.30, în Piața Frații Buzești din Craiova.
Când ai acces la fondurile publice și totodată, ești animat de un fel de exaltare indusă de pricini nebănuite, este firesc să-ți dorești cât mai multe sărbători și să-i chemi părtași la bucuria ta pe locuitorii comunității.
O zi dedicată Olteniei este un demers frumos și util, crește coeziunea între locuitorii regiunii, păstrează vie „mândria de a fi oltean”, personalizează și promovează zona noastră.
Totuși, sărbătorile nu țin de foame și nici nu reprezintă dovezi de progres social și economic. Dacă ești sărac și te preocupă mai mult „parangheliile” și ceva mai puțin, munca, atunci se poate spune că te afli într-o oarecare inadecvare în raport cu realitatea.
Dincolo de bucuria Zilei Olteniei, să aflăm prin ce se caracterizează statistic, Oltenia reală.
Regiunea Sud-Vest Oltenia – salarii mediocre, șomaj masiv, dezastru demografic, balanță comercială pozitivă
În anul 2022, salariul mediu net al oltenilor a fost la un nivel relativ mediocru. Singurul județ din Oltenia care a reușit să intre în Top 10 al județelor cu venituri medii nete a fost Gorj, care ocupă locul 9 cu 3.659 lei.
Celelalte județe din Oltena s-au situat la mijlocul clasamentului național: locul 14 județul Olt cu 3.471 lei, locul 16 județul Dolj cu 3.435 lei și locul 20 județul Mehedinți cu 3.325 lei.
Forța de muncă de care dispune Oltenia la nivelul anului 2022, plasează regiunea undeva la mijlocul clasamentului național. Județul Dolj (locul 11) a avut 145.961 de salariați, județul Vâlcea (locul 25): 84.726 salariați, județul Gorj (locul 26): 77.603 salariați, județul Olt (locul 27): 76.659 salariați, iar județul Mehedinți, cu 46.236 salariați ocupă penultimul loc (41) în clasamentul național.
Numărul de șomeri în Oltenia anului 2022, rămâne unul foarte mare. Județul Gorj ocupă locul 15, 3.985 șomeri, Vâlcea este pe locul 20, cu 4.615 șomeri, Mehedinți este pe locul 27, cu 5.417 șomeri, iar județul Olt ocupă locul 33, cu 7.489 șomeri. Situația cea mai gravă o are județul Dolj care, cu 15.590 de șomeri, ocupă locul 42 în clasamentul național (adică, primul loc la numărul de șomeri în județele României!).
Amintim că datele oferite de Recensământ 2021 arată că județul Dolj („inima” Oiteniei) se află printre județele cu cel mai mic grad de ocupare în muncă a populației, cu 37,4%, alături de Vrancea (31,6%) și un alt județ al Olteniei, Mehedinți (32,9%).
În statistica privind numărul de persoane decedate în anul 2022, poziționarea județelor Olteniei este diferită. Trei dintre județe se află pe poziții relativ bune: Vâlcea (locul 5) cu 3.574 decese, Mehedinți (locul 7) cu 3.880 decese, Gorj (locul 10) cu 4.411 decese. Județul Olt, cu 6.492 decese, ocupă un loc undeva la mijlocul clasamentului național. Situația cea mai gravă o înregistrează județul Dolj, cu 9.663 decese, fiind între primele trei județe ale țării cu număr mare de decese.
Situația sporului natural al județelor Olteniei în 2022, a fost următoarea: Vâlcea (locul 9) cu minus 1.237, Gorj (locul 18) cu minus 2.031, Mehedinți (locul 19) cu minus 2.044, Olt (locul 36) cu minus 3.646. Județul Dolj înregistrează iarăși o situație gravă, cu un spor negativ de minus 4.537, clasându-se între primele trei județe cu cel mai mare spor negativ din țară.
Trebuie amintit că la Recensământul din 2021 s-a constatat că Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează cel mai mare dezastru demografic din România. Situația se prezintă la modul următor:
Dolj avea 615.301 locuitori la recensământul din 1948, 762.142 în 1992, 660.544 în 2011 și 599.442 în 2021. Gorj avea 280.524 locuitori în 1948, 401.021 în 1992, 341.594 în 2011 și 314.684 în 2021. Mehedinți avea 304.788 locuitori în 1948, 332.673 în 1992, 265.390 în 2011 și 234.339 în 2021. Olt avea 442.442 locuitori în 1948, 523.291 în 1992, 436.400 în 2011 și 383.280 în 2021. Vâlcea avea 341.590 locuitori în 1948, 438.388 în 1992, 371.714 în 2011 și 341.861 în 2021.
Ar mai fi de adăugat că la Recensământul din 2021, s-a constatat că Regiunea Oltenia are cea mai bătrână populație din țară, cu o medie de vârstă de 43,7 ani.
Statisticile privind turismul în județele Olteniei la nivelul anului 2022, nu confirmă declarațiile optimiste ale oficialilor, în special ale reprezentanților Primăriei Craiova – care au prezentat Târgurile de Paști și de Crăciun organizate în Craiova ca fiind un fel de „aspiratoare” de turiști.
Astfel, situația numărului de înoptări în locațiile de cazare turistică din județele Olteniei, în 2022, este următoarea: județul Vâlcea este singurul județ calificat în Top 10 la nivel național, cu 1.226.479 de înoptări în locații de cazare turistică.
Celelalte județe e află la distanță mare, undeva în jumătatea inferioară a clasamentului național: Mehedinți (locul 26) cu 190.323 înoptări, Dolj (locul 29) cu 173.895 înoptări, Gorj (locul 32) cu 160.553 înoptări și Olt (locul 39) cu 42.567 de înoptări în locațiile de cazare turistică.
Situația numărului de turiști care au vizitat județele Olteniei, în 2022, este asemănătoare. Județul Vâlcea reușește să ocupe un loc 10 în clasamentul național, cu 419.025 turiști. La distanță mare, în jumătatea inferioară a clasamentului național, se regăsesc celelalte județe: Dolj (locul 27) cu 107.435 turiști, Gorj (locul 28) cu 104.542 turiști, Mehedinți (locul 30) cu 87.585 turiști și Olt (locul 40) cu doar 21.799 turiști.
Contribuția Regiunii Oltenia la PIB-ul țării este relativ modestă, însă se constată o creștere a PIB-ului în majoritatea județelor Olteniei.
Județul Dolj înregistrează un paradox. Deși este județul cu cel mai mare număr de șomeri în 2022, deși salariul mediu net este unul relativ mediocru și totodată, deși se află în plin proces de depopulare masivă, județul Dolj a reușit să producă o creștere de 6,9% a PIB-ului, în valoare de 36 miliarde lei, clasându-se pe locul 3 la nivel național. Situația celorlalte județe ale Olteniei este următoarea: Gorj (4,1% cu 23 miliarde lei), Olt (3,4% cu 17 miliarde lei) , Vâlcea (2,1% cu 21 miliarde lei) și Mehedinți (0,2% cu 11 miliarde lei).
În ciuda sărăciei și depopulării care afectează majoritatea comunităților din Oltenia, o altă statistică cu privire la Comerțul Internațional (balanța între exporturile FOB și importurile CIF) contribuie la paradoxul economic al zonei: locuitori săraci în comunități depopulate – creștere economică în statistici. Județul Olt ocupă locul 2 la nivel național, cu un sold pozitiv de 631.307 mii euro, urmat de județul Dolj (locul 3) cu un 567.839 mii euro. Județul Mehedinți (locul 17) înregistrează un sold pozitiv de 34.676 mii euro. Într-o situație diferită se află celelalte două județe ale Olteniei: Gorj (locul 22) cu sold negativ de minus 5.135 mii euro și Vâlcea (locul 22) cu sold negativ de minus 156.681 mii euro.
În județele Olteniei, statistica privind autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate de autoritățile publice nu este una încurajatoare. Doar județul Dolj reușește să ocupe un loc în apropierea Top 10 la nivel național, cu 1.355 autorizații (locul 11). Celelalte județe se află în jumătatea inferioară a clasamentului național: Vâlcea (locul 24) cu 688, Olt (locul 29) cu 560, Gorj (locul 34) cu 463 și Mehedinți (locul 38) cu 361.
În loc de concluzie, un îndemn tovărășesc: tovarăși, mai multă preocupare pentru atragerea capitalului, investiții serioase și crearea de locuri de muncă și mai puțină agitație cu „parangheliile” pe bani publici!
Zilele de sărbătoare, festivitățile oficiale și orice eveniment public organizat din bani publici ar avea sens numai și numai dacă regiunea, comunitatea care își asumă organizarea este una prosperă, în plină dezvoltare economică și socială.
Nu este cazul Regiunii Sud-Vest Oltenia!
Da, ne bucurăm că suntem olteni, respectăm trecutul nostru și moștenirea lăsată de strămoși, ne dorim să promovăm Oltenia noastră, dar mândria de a fi oltean nu ține de foame!
De Oltenia vom fi mândri atunci când va ajunge să fie cea mai dezolvată regiune a țării, când valorile democrației europene vor fi respectate, când clanurile mafiei politice vor înceta să mai sufoce administrația publică și economia regiunii, când aleșii Olteniei vor face dovada că au o viziune europeană, democratică despre dezvoltarea Olteniei noastre!
Atunci când oltenii vor înceta să mai plece din Oltenia lor, căutând locuri de muncă și respectul cuvenit în Vestul Uniunii Europene, când comunitățile Olteniei se vor dezvolta economic și social, când democrația și prosperitatea vor fi cu adevărat realități ale Olteniei, atunci, da, vom sărbători cu voioșie, Ziua Olteniei!
Până atunci, spunem doar că butaforia nu ține loc de pâine, tot așa cum demagogia nu ține loc de democrație!
