Francmasoneria a provocat încă de la începuturile sale un amestec de fascinație, teamă și ură în rândul oamenilor. Forța care a eliberat Europa din lanțurile absolutismului monarhic și a alungat întunericul habotniciei religioase a întemeiat sistemul democrației de tip capitalist având un rol esențial în apariția statelor naționale moderne. Francmasoneria Română a anului de grație 2019 nu reușește, din păcate, să fie la înălțimea testamentului de onoare și loialitate față de Națiunea Română lăsat de iluștrii înaintași.
În Istoria României, francmasonii români ai secolelor XIX și XX au contribuit major la apariția Statului Național Unitar Român, precum și la modernizarea și democratizarea României interbelice.
Personalități importante ale vieții politice, culturale și economice din istoria noastră au făcut parte din Francmasonerie. Astfel, conform site-ului Marii Loje Naționale din România (https://mlnr.xyz/masoni-romani-celebri), printre francmasonii români care au dovedit un înalt patriotism și spirit de jertfă față de Națiunea Română se regăsesc numeroase personalități marcante din Istoria țării noastre.
Printre cei mai cunoscuți francmasoni români este Nicolae Bălcescu, cea mai progresistă personalitate a Revoluţiei Române din 1838 şi unul dintre cei mai proeminenţi revoluţionari europeni.
În Francmasonerie a fost și Mihail Kogălniceanu, care și-a legat numele de secularizarea averilor mănăstireşti şi de reforma agrară înfăptuite în vremea principelui Alexandru Ioan Cuza şi de actul proclamării independenţei de stat a României la 9 mai 1877, în timpul domniei MS Regele Carol I de Hohenzollern.
Vasile Alecsandri este un alt francmason român important, om politic și de cultură care a participat la Revoluţia de la 1848, precum şi la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, îndeplinind apoi mai multe misiuni diplomatice în Italia (1859) şi Franţa (1885-1890), cu rezultate deosebit de benefice pentru România.
Ion C. Brătianu, fratele lui Dumitru C. Brătianu, a fost francmason și a slujit cu loialitate națiunea română ca participant la Revoluţia de la 1848, ca membru în Divanurile Ad-hoc la 1857, membru al Partidului Liberal şi fondator al Partidului Naţional Liberal, ca ministru de finanţe, de interne şi de război și ca prim-ministru al Regatului României, începând cu anul 1881.
Scriitorul, lingvistul, folcloristul şi istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu, precum și criticul literar și omul politic Titu Maiorescu au fost membri importanți ai Francmasoneriei Române. Marele diplomat, medic și om politic Vaida Voievod, de asemenea, a fost francmason și a reușit, în beneficiul României, ca membru al Marelui Orient, să negocieze în interiorul Francmasoneriei Europene, cu Clemenceau și George Lloyd, aspecte deosebit de delicate cu privire la existența noului Stat Național Unitar și Independent Român înfăptuit la 1 Decembrie 1918.
Nu în ultimul rând, îl amintim pe Nicolae Titulescu, născut la Craiova, om politic şi diplomat de talie internaţională, supranumit „Cavalerul Păcii mondiale”, membru important al Francmasoneriei Europene.
Deși în Francmasoneria Română – în special în Marea Lojă Națională din România, care are numărul cel mai mare de membri dintre toate organizațiile masonice din țară – există numeroase personalități onorabile ale vieții culturale, spirituale, economice, politice și universitare românești, cei mai vocali și mai activi francmasoni în spațiul public sunt, din păcate, indivizi care eșuează în a respecta principiile morale stabilite de legile fundamentale ale Francmasoneriei Regulare Universale.
Arhetipală pentru criza în care se află Francmasoneria Română este situația lojilor francmasonice din Craiova. Ignoranți sau insensibili la moștenirea spirituală, culturală și politică lăsată de marele Nicolae Titulescu – cel mai important francmason pe care Craiova l-a dăruit Istoriei Națiunii Române – mulți dintre francmasonii craioveni sunt preocupați să folosească onoarea de a fi membru al Francmasoneriei doar pentru interesele lor meschine, pentru sporirea propriei averi și pentru o carieră publică dobândită fără merit. Mai grav, unii dintre acești „francmasoni de operetă” își asumă cinic și egoist inclusiv să pună în pericol relația oarecum pașnică și de o neutralitate binevoitoare dintre Francmasonerie și Biserica Ortodoxă Română.
Recent, în Craiova, au avut loc două scandaluri în care principalii protagoniști sunt francmasoni, majoritatea persoane publice, evenimente penibile în care masonii implicați (unii dintre ei chiar frați în aceeași lojă) fie s-au reclamat reciproc pe la Parchet, fie au chemat Poliția deranjați de nesimțirea nocturnă a altor frați. Trebuie spus că tensiunile dintre francmasonii membri ai Marii Loje Naționale din România au devenit un fenomen grav în această organizație și sunt atât de numeroase, încât, așa cum observa presa națională, Tribunalul Masonic are „termene de judecată” stabilite deja și pentru anul viitor.
Fără a intra în detalii, subliniem doar că asemenea comportamente sunt în absolută contradicție cu normele morale și principiile spirituale pe care trebuie să le respecte un membru al Francmasoneriei.
Întorcându-ne la francmasonii din Craiova, observăm că în rândul acestora există o nemulțumire tot mai mare din partea acelor francmasoni onorabili – oameni de cultură, politicieni locali respectabili, oameni de afaceri etc. – care sunt afectați de degradarea nivelului de moralitate din lojile francmasonice craiovene.
Probabil că situația tot mai gravă a lojilor francmasonice ale M.L.N.R. din Craiova (le amintim pe acestea pentru că sunt cele mai afectate de criză) este deja cunoscută de conducerea națională a M.L.N.R. și cu siguranță, necesarele măsuri de îndreptare și de primenire a francmasoneriei craiovene vor fi în curând adoptate și aplicate.
În concluzie, Francmasoneria Română este chemată să se reformeze, să elimine din rândurile sale pe impostori și parveniți și astfel, să poarte spre viitor onorabila moștenire lăsată de marii patrioți și francmasoni români ai secolelor trecute.
