Pe facebookul său, candidatul Arthur Andrițoi a găsit un fundal pentru o poză a lui de campanie. Fundalul e tot o poză pe care n-avea de unde s-o ia decât din Republica Oltenia (am fost special la bibliotecă s-o reproducem). Nu-l acuzăm pentru asta; și noi șterpelim imagini fără măcar să știm de pe ce saituri, la fel procedează 99 % (ăsta da procentaj, Arthur!) dintre onlainuri – treaba lor dacă recunosc.
Ciudată e istoria acestei poze alese de Arthur în nostalgia lui față de dărâmarea bătrânului Central.
Altă fotografie cu stadionul plin nu putea găsi? Nu de alta, dar aici, în realitate, Centralul n-a fost plin decât pe jumătate.
Poza asta am căutat-o în revista Flacăra și am ilustrat cu ea textul Adrian Păunescu, mistificatorul adulat de mase. În original, în Flacăra, ea ilustra cronica unui spectacol al Cenaclului ținut la Craiova la 5 noiembrie 1982. Pentru că atunci am fost la stadion, când am văzut-o în Flacăra, la câteva zile după întâmplarea de muzică și poezie, ne-am frecat la ochi:
Dar tot la fel s-a prezentat imaginea și la a doua vedere: Centralul cu peluza sudică plină-ochi, deși noi văzuserăm pe viu ambele peluze goale-pușcă. Lucrul cu foarfeca al photoshopistului de la Flacăra a fost unul grosier. Dacă stadionul ar fi artătat ca-n această fotografie, pe Central nu s-ar fi jucat nicicând meciuri de fotbal. N-ar fi avut pe unde să intre fotbaliștii în teren: grefele de spectatori au făcut să dispară tunelul dintre tribuna I și peluza sudică.
