Ultimul tur de campinat a găsit Universitatea Craiova clasată foarte bine, pe locul 3, la fel ca și în edititia actuala. Lot tânăr, antrenor foarte tânăr – Sorin Cârțu, 34 de ani făcuți în noiembrie 1989. Mai mult decât locul de pe podium, Craiova se mândrea după acel tur cu victoriile obținute în fața lui Dinamo, Steaua și Victoria București, echipe reprezentând pilonii comunismului: miliția, armata și securitatea (în ordinea clasamentului).
Ceaușescu era încă la putere și în turneu prin Iran când fotbaliștiiUniversității, antrenorul Sorin Cârțu și preparatorul fizic și totodată secundul Fane Cioacă au plecat și ei în turneu, în Italia. Ignorând amenințările fotbaliștilor dinamoviști de după meciul din noiembrie (1-0 pentru Craiova, pe Central), cum că nu vor mai trece prin vamă în România nici un capăt de ață, oltenii au cumpărat pungi de cafea de și-au burdușit cu ele nu doar gențile, ci și autocarul.
În 22 decembrie, băieții lui Sorin au primit o veste bună: a picat tiranul Ceaușescu. La revenirea în Craiova, au aflat și vestea proastă: alimentarele începuseră să bage cafea la preț oficial. Nu se găsea chiar la tot pasul și stăteai la o coadă ca-n ceaușism pentru ea, suficient însă ca prețul la bișniță să i se prăbușească. Până-n urmă cu o săptămână, o pungă de cafea naturală, boabe sau măcinată, marfă străină în cantitate de 250 de grame și mirific ambalată, costa – la speculă, că altcumva n-o găseai – cam 400 de lei. Un salariu mediu era de 2.500 de lei. Erau vremuri când un fotbalist de Divizia A câștiga și el cinci-șase salarii medii pe economie, și asta în sezon competițional, cu condiția să mai și obțină victorii. Înțelegeți de ce fotbaliștii craioveni aduceau cafeaua din Italia precum navigatorii lui Columb piperul din Indii (și o dădeau la preț piperat!). Legenda spune că au reușit cu chiu, cu vai investitorii fotbaliști să își scoată banii băgați în cafea și atât.
