Să începem cu sfârșitul și să spunem că orașul Craiova are conducătorii pe care-i merită!
Cam asta ar fi concluzia la care ar ajunge orice posesor de cei șapte ani de-acasă, cât de cât ancorat în politică și administrație, după ultima ședință de Consiliului Local Craiova.
Un spectacol grotesc în care s-au aruncat de-a valma îndemnuri gen „faceți, băi, copii, că sunteți tineri”, discuții aprinse despre stâlpi de iluminat public la prețuri de laptopuri super-performante, certuri cu și despre popi… spectacol completat de adoptarea unei hotărâri nemaiîntâlnite în istoria Craiovei postdecembriste prin care se aprobă un protocol de colaborare între Primăria Craiova și Francmasonerie.
Profețiile lui Drăgoescu-USR despre depopularea orașului vs. sfaturile de moașă ale doamnei Primar-PSD
Discuțiile din ședința Consiliului Local Craiova au avut chiar de la început, o aură să-i zicem, profetică.
Liderul consilierilor USR a luat cu asalt Raportul de activitate prezentat de Primar și a declamat apocaliptic că orașul este afectat de o scădere demografică, iar tinerii pleacă din oraș!
Primarul a recunscut că sunt niscaiva probleme în raportul dintre craiovenii care mor și cei care se nasc, scorul fiind în favoarea celor morți, dar a găsit rapid soluția pentru repopularea orașului: tinerii consilieri USR să pună mâna sau ce au în dotare și să facă copii, să ajute la creșterea natalității!
Ne și imaginăm Craiova peste vreo 30 de ani, populată de „jdemii” de clone ale consilierului USR Cezar Drăgoescu sau ale mai tânărului său coleg, consilierul USR Eduard Cîrceag! Un paradis userist în care „moașa” ar fi venerată ca acea ființă semi-divină care le-a dat gândul cel bun și i-a ajutat, într-un sfârșit, să cucerească administrația orașului.
Totuși, să reamintim craiovenilor că orașul nostru se află în TOP 10 Localități din România după scăderea populației, cu următorii indicatori de la Recensământul 2021: 269.506 locuitori (2011) / 234.140 locuitori (2021) / Diferență negativă: -35.366 (-13%).
Așa cum redacția REPUBLICA OLTENIA a avertizat într-un articol recent (link), situația Olteniei – regiunea a cărei capitală se dorește a fi Craiova – este una deosebit de gravă din perspectivă demografică.
Astfel, conform datelor oferite de Recensământului 2021, județul Dolj, cu 9.663 decese, se află între primele trei județe ale țării cu cel mai mare număr de decese. Sub aspectul sporului negativ, județul nostru a înregistrat minus 4.537, clasându-se între primele trei județe cu cel mai mare spor negativ din țară. La nivel național, Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează cel mai mare dezastru demografic din România. Tot datele oferite de Recensământul din 2021, arată că Regiunea Oltenia are cea mai bătrână populație din țară, cu o medie de vârstă de 43,7 ani.
Prin urmare, are dreptate „profetul” Drăgoescu atunci când spune că orașul nostru se depopulează și se golește de tineri, dar dreptate are oarecum și doamna Primar al Craiovei atunci când își îndeamnă colegii din Opoziție să facă copii ca să ajute la repopularea orașului.
Problema craiovenilor ar fi însă, alta: incapacitatea conducătorilor orașului nostru de a transforma Craiova într-un oraș prosper, european și democratic, într-o comunitate în care oamenii să-și dorească să rămână și să vină, nu să plece disperați printre străini, în Occident, în căutarea unui trai decent și demn! Un oraș în care absolvenți (cu 10.00) de BAC se înscriu la facultăți autohtone.
Niște stâlpi la preț de laptop super-performant
Trecând peste chestiunea sporului de populație, consilierii locali au continuat gâlceava pe un alt subiect: prețurile „nesimțite”, sesizate de liderul USR Cezar Drăgoescu, pe care le practică firma care a primit concesiunea serviciului de iluminat public al Craiovei.
Prețul „de preț” solicitat pentru montarea unui stâlp ornamental de iluminat stradal înalt de 4 metri este de aproape 15.000 lei (3.000 euro!) bucata! La banii ăștia, se poate cumpăra un laptop super-performant cu procesor Intel® Core™ i9, cel puțin așa ne zice nenea Goagăl…
…și tot nenea Goagăl zice că un astfel de stâlp costă cam până în 2.000 de lei bucata, fără manoperă. Nu știm la ce stâlpi s-a gândit Primăria, dar să acceptăm că ar fi niște super-stâlpi care să coste, pe piața reală, cam 5.000 lei bucata. Greu de crezut că manopera pentru montarea unui astfel de stâlp să coste diferența de 10.000 de lei!
Răspunzând la nedumeririle consilierului USR, Viceprimarul Craiovei, dna Rela Filip, a explicat doct că stâlpii sunt la preț de „firmă de specialitate” și că ar costa cam 15.000 lei bucata, cu montarea inclusă!
Probabil că orașul nostru va avea niște stâlpi poleiți cu aur sau cine știe, stâlpii ăia au laptop inclus, să poată tot craioveanul să-și citească gratis, email-urile pe stâlp.
Cearta pe popi – „ereticul” Eduard Cîrceag vs. „cruciatul” Lucian Dindirică
Însuflețit de un impresionant avânt revoluționar, consilierul USR Eduard Cîrceag s-a declarat împotriva inițiativei Mitropoliei Olteniei de a construi o bisericuță de lemn, pe un teren între blocuri, în Cartierul Rovine.
Tânărul Cîrceag a spus că orașul are nevoie de spații verzi, locuri de joacă etc., nu de construirea de bisericuțe, demers care nu ar fi conform interesului public. Concluzia lui: să nu se facă bisericuța!
În abordarea de tovarăș activist PCR a consilierului USR, au fost ignorate câteva realități de pe teren.
Parohia este proprietarul terenului, care teren a fost primit prin donație cu clauză (adică, cu obligarea parohiei să construiască acolo o bisericuță și nimic altceva). Să nu mai conteze pentru consilierul USR dreptul de proprietate garantat de Constituție?
Biserica nu va fi una imensă și nici nu va fi construită din beton, ci va fi o bisericuță din lemn, probabil cu o arhitectură în stil maramureșan. În jurul locașului de cult se va amenaja un mic părculeț, precum și locuri de parcare, așa cum cere legea.
Biserica de lemn nu va avea capelă mortuară (deci, nu se vor organiza slujbe de înmormântare între blocuri!), iar cel mai important aspect, preoții parohiei au obținut, prin semnături, acordul majorității proprietarilor de apartamente din blocurile învecinate pentru construirea bisericuței.
Rezultă că „ereticul” consilier USR s-a prezentat la ședința Consiliului Local total nepregătit pe subiect.
Situație care i-a permis „cruciatului” consilier PSD, Lucian Dindirică, să reitereze sfatul de „moașă comunală” al șefei lui de la Partid și să-i spună „ereticului” că „dacă ați merge mai des la biserică, probabil ar crește și natalitatea Craiovei”! Bravos, mon cher, i-ai zis-o, nenicule, ne-a copleșit credința ta!
Finanțarea Francmasoneriei de la bugetul local – un demers unic în istoria Craiovei postdecembriste
La ședința de săptămâna trecută, membrii Consiliului Local Craiova și-au făcut timp, printre certurile cu care ne-au obișnuit, să pună pe ordinea de zi o hotărâre prin care se stabilește colaborarea dintre Primăria Craiova și Marea Lojă Națională din România.
Conform documentației, Municipiul Craiova, prin Consiliul Local se asociază cu Asociaţia Marea Lojă Naţională din România, în vederea participării la organizarea şi desfăşurarea, în comun, a unor evenimente socio-culturale, în municipiul Craiova. Activitățile respective ar fi: participarea la conferințe, simpozioane, seminarii și mese rotunde, care să analizeze și să genereze recomandări cu privire la temele comune de interes pentru Craiova, parteneriat la organizarea Galei de Excelență din Oltenia și la alte evenimente socio-culturale.
Ar fi frumos, înălțător, pios… dacă nu ar fi vorba, până la urmă, despre bani și nu orice fel de bani, ci bani din fondurile publice ale orașului nostru.
Colaborarea dintre Primăria Craiova și MLNR se va realiza conform unor prevederi legale în care este vorba, cum spuneam, despre accesul la banul public.
Primul temei legal al colaborării – Articolul 129, alin. 7, lit. a, d și e, alin. 9, lit. a din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ – are următorul conținut:
Articolul 129 Atribuțiile consiliului local
(7) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competenței sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: a) educația; d) cultura; e) tineretul;
(9) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la consiliul local: a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
Al doilea temei legal al colaborării – Articolul 14, alin. 4 din Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, actualizată – ne spune că:
Articolul 14 Reguli bugetare
(4) Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
Pe de o parte, această hotărâre rămâne o ciudățenie prin faptul că numărul de francmasoni declarați public (prin completarea Declarațiilor de Interese) din rândul membrilor Consiliului Local Craiova s-a redus la un sigur caz: consilierul PSD Dan Spânu, care își asumă apartenența la MLNR în Declarația de interese completată în iunie 2022.
Consilierii care, cu ani în urmă, se declarau membri ai MLNR au încetat să mai precizeze, în Declarațiile de interese, apartenența la această respectabilă organizație. Probabil s-au retras din Francmasonerie sau folosind limbajul specific, au intrat „în adormire”…
Pe de altă parte, ciudățenia rezidă și din faptul că Francmasoneria are în mentalul colectiv românesc, imaginea unei organizații caracterizată prin discreție, putere și mai ales, bogăție financiară.
Să fi sărăcit Francmasoneria, să se confrunte această venerabilă organizație cu vreo criză financiară, încât a ajuns să ceară bani de la cutiuța bugetară a orașului Craiova, un oraș cunoscut de altfel ca fiind în decădere economică, tot mai sărac și tot mai lipsit de perspective de dezvoltare?
Din câte cunoaștem despre Francmasonerie – una dintre cele mai importante organizații din Istoria Statului Român modern, despre care reamintim că a contribuit major la întemeierea Monarhiei Constituționale Românești și la realizarea României Mari – în Craiova există mai multe forme de organizare francmasonică, unele aparținând de MLNR, iar altele fiind structuri locale ale unor organizații francmasonice naționale diferite.
Va accepta Primăria Craiova eventuale solicitări de colaborare și implicit de finanțare de la bugetul public, venite de la alte organizații francmasonice din România care au filiale în Craiova? Rămâne de văzut.
Deocamdată, luăm act de acest demers inedit, să nu-i zicem bizar, și nu ne rămâne decât să sperăm că seriozitatea și noblețea Francmasoneriei nu vor fi compromise de birocrația administrației locale sau de jocurile „oculte” specifice protipendadei politice a Craiovei noastre.
Acestea fiind zise, scrise, reiterăm concluzia cu care am început articolul nostru: orașul Craiova are conducătorii pe care-i merită! A bon entendeur, salut!
