de Diana Gruia
De 4 ani, cei care locuiesc pe Strada Drumul Apelor se luptă cu Primăria Municipiului Craiova. Și cu morile de vânt. Nu puține sunt ironiile și glumele nesărate care le-au fost trântite oamenilor în nas. Aceștia spun că drumul de acces (DE 6) a fost concesionat de Primăre. Intrarea era prin parcarea Daewoo, iar la cumpărarea terenurilor, certificatele PUZ (Planul Urbanistic Zonal) arătau negru pe alb că drumul este public. După ce drumul s-a închis, locatarii lui au aflat că PUZ-ul nu mai e valabil.
La față păpușă și la fund mătușă
Oamenii sunt nevoiți să traverseze calea ferată pentru a ajunge în oraș, întrucât altă cale de acces nu există. Mașinile le lasă tot dincolo de calea ferată. ,,Am garaj în curte, dar o să-l demolez.’’, spune un localnic supărat și vizibil dezamăgit. Condițiile și facilitățile de care beneficiază oamenii lasă și ele de dorit. ,,Ca la noi la nimeni!’’, spun ei, căci în aceeași măsură, lipsa unei conducte de gaze și a canalizării, îi nemulțumește, cât și faptul că sunt nevoiți să încheie contracte cu Microbilogic, o companie privată de energie electrică. Lucru pentru care nu doar că plătesc mai mult, dar nici nu au certitudinea că vor beneficia de această facilitate în continuare, contractul putând fi în orice moment reziliat: ,,Luăm curent de la Microbiologic, plătim foarte mult, chiar și pierderile , în plus, există posibilitatea să nu ne mai dea, să ne spună că sunt companie privată.’’ ,,Drum nu, gaze nu, canal nu. Ca la noi la nimeni!’’, adaugă altcineva.
La față păpușă și la fund mătușă, cam senzația asta îți rămâne dacă privești lucrurile în ansamblu. O viitoare capitală culturală europeană la suprafață și un cătun părăsit și vai de mama lui prin margini, pe unde nu se uită nimeni. Peste tot acest tablou dadaist se adaugă din plin sarcasm și ignoranță.
Cu mortul peste calea ferată
Situații bizare precum transportarea bolnavilor cu targa peste calea ferată sau a persoanelor decedate, urmate de cortegiul funerar, sunt întâlnite aproape în fiecare familie. Toți au cate o întâmplare de acest gen. ,,Mama mea a murit aici și am trecut cu ea în tron peste calea ferată.’’, spune o femeie. ,,Da, a venit și SMURD-ul. Au venit până aici, la calea ferată, au trecut cu targa, l-au luat pe vecinul și l-au urcat’’, adaugă altcineva.
,,La primărie m-au întrebat de ce nu-mi cumpăr elicopter să ajung la proprietate’’
Toate aceste probleme s-ar putea rezolva foarte simplu, după spusele angajaților primăriei, cu ajutorul unui elicopter privat. Cum de nu le-a trecut prin cap oamenilor? Dar pentru asta sunt bune instituțiile statului, nu?
Soții Ștefanache, doi pensinori cumsecade, povestesc dezamagiți că au făcut toate demersurile, dar nimeni nu i-a luat în seamă, ba mai mult, oamenii au fost ironizați și luați în bătaie de joc: „Înainte să se închidă drumul, în 2007, Solomon a investit niște bani. Drumul este pietruit. Au venit cu pietriș, cu bulodozere, compactor și au făcut drumul acesta. În 2008 a venit Fordul. Dacă parcarea aceea a fost vândută sau concesionată pe 99 de ani, nu știu, dar tot aia e! Am făcut atâtea plângeri, atâtea demersuri, am mers și în audiență, dar nimeni nu ne bagă în seamă. La primarie m-au întrebat de ce nu-mi cumpăr elicopter să ajung la proprietate. Eu știu că oriunde în lumea asta dacă ai două palme de pământ, trebuie să ai acces la ele. Dacă aș avea bani, așa cum a zis primăria, să-mi cumpăr elicopter, mi-aș cumpăra elicopter și n-aș mai avea probleme. Au venit de la primarie juriștii și mi-au zis să trec cu căruța peste calea ferată!“
„Nu are nici o treaba Fordul, noi primăria trebuie să o dăm în judecată. Gardul este al Fordului, dar parcarea nu. Nu este în nici un caz proprietate a Fordului“, adaugă oamenii.
Trei în unu: drum, groapă de gunoi și adăpost pentru animale
Colac peste pupăză, dincolo de calea ferată, drumul de acces este împânzit de buruieni, resturi menajere si deșeuri din construcții, iar câinii comunitari sunt la tot pasul. O groapă menajeră în toată puterea cuvântului. Localnicii sunt nevoiți să arunce gunoiul acolo, întrucât nu beneficiază de un loc special amenajat. Nu sunt singurii care fac asta, după spusele lor, vin și din alte zone camioane cu gunoi: ,,Nu numai noi aruncăm acolo, toată lumea. Vin și camioanele și lasă acolo. Noaptea, ziua, nu contează. Au zis ca ne aduc pubele, păi ce să facem cu ele? Să le trecem peste calea ferată, să vină mașina de gunoi? E ca în codru!‘’. E doar dintr-un punct de vedere, pentru că-n codru nu găsești asemenea mizerie.
Ce spune Primăria: drumul de exploatare 6 (DE 6) era destinat exclusiv pentru cel de-al doilea trup al tarlalei 85, accesul la tarla efectuându-se doar prin locurile de trecere la nivel cu calea ferată.
