Din anul 2017, dl. Mihai Fifor a ocupat câteva funcţii guvernamentale. Preţ de vreo câteva zile a fost chiar prim-ministru interimar. Era unul dintre puţinii miniştri din Executivele al căror premier adevărat a fost dl. Liviu Dragnea care lăsa impresia că este, la rigoare, cât de cât potrivit pentru o funcţie guvernamentală. Destul de ponderat la verbiaj, ceea ce pentru un ministru al Apărării, aşa cum încă mai este astăzi d-l Fifor, poate însemna o calitate, nedornic de scandaluri, bun vorbitor de limba română (ceea ce în guvernele PSD-ALDE care s-au succedat din ianuarie 2017 a ajuns să fie o excepţie preţioasă), degajând chiar o anumită eleganţă dublată de siguranţă de sine. La bursa zvonurilor dobândise o oarecare notorietate ştirea că dl. Fifor ar putea fi posibilul înlocuitor al doamnei Viorica Vasilica Dăncilă, vădit incapabilă să facă faţă sarcinilor imense pe care le va incumba preluarea de către România, la data de 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei Consiliului European. Practic, a Uniunii Europene. Totul părea cât de cât ok cu d-l Fifor, cei care îşi mai aminteau de tărăşenia din iunie 2015 cu respingerea numirii sale într-un post ministerial chiar se întrebau dacă nu a fost cumva atunci într-adevăr vorba despre o ambiţie a d-lui Klaus Iohannis. Aceasta până în urmă cu câteva zile când, la o televiziune, ministrul Apărării Naţionale a făcut o declaraţie de o gravitate extraordinară.
A vorbit despre rachete balistice care s-ar afla la baza de la Deveselu. O afirmaţie cum nu se poate mai pe placul propagandei ruşilor, care au în România nenumărate interese şi care chiar prin glasul preşedintelui ţării, Vladimir Vladimirovici Putin, au susţinut că în România se află armament care, la o adică, ar urma să fie folosit împotriva lor. Aceste alegaţii au fost în repetate rânduri respinse atât de preşedintele Klaus Iohannis, cât şi de oficialităţi americane, dar şi de secretarul general N.A.T.O. Ruşii i-au mulţumit pe un ton satisfăcut-ironic d-lui Mihai Fifor. Acesta le livrase gratis o informaţie care, chiar dacă este inexactă, serveşte, spuneam, cum nu se poate mai bine propaganda lor anti-N.A.T.O. Dl. Mihai Fifor s-a încurcat în explicaţii care de care mai caraghioase. A încercat să nege ceea ce este de domeniul evidenţei. Că a pronunţat sintagma rachete balistice.
Acum, din două, una. Ori dl. Fifor a dezvăluit, fără să vrea, un secret militar de maximă importanţă şi astfel este autorul unui dezastru, ori a vorbit fără să ştie despre ce vorbeşte. Şi într-un caz, şi în celălalt, d-l Fifor nu mai are ce căuta la conducerea Ministerului Apărării Naţionale. Fiecare oră în plus pe care dl. Mihai Fifor o petrece în fruntea ministerului cu pricina nu face decât să aducă grave daune de imagine ţării, să ştirbească încrederea pe care aliaţii din N.A.T.O. o au în ţara noastră. Firesc ca ei să se întrebe ce garanţii mai poate avea Alianţa din partea unui aliat care are în fruntea ministerului Apărării un ministru ori limbut iresponsabil, ori incompetent fără grad de comparaţie. D-l Mihai Fifor trebuie să demisioneze. Ceea ce a făcut domnia-sa, faptul de a fi fost cu voie sau nu pe placul maşinăriei de propagandă a Rusiei, este infinit mai grav decât prostiile pe bandă rulantă livrate săptămânal presei de d-na Dăncilă sau de d-l Petre Daea, un fel de echivalent neaoş al lui Ali Chimistul din subordinea lui Saddam Hussein.
Atenţie, sondajele de opinie din perioada imediat premergătoare (gafei ?, prostiei ? în cauză) relevă că publicul românesc este foarte preocupat de subiect. Un sondaj recent dădea că 2/3 dintre români văd Rusia ca pe un pericol. Motivele ? Odată cu anexarea Crimeii, Rusia a revenit la politica sa agresivă, care urmărește să-și extindă granițele în dauna vecinilor. Mai ţineţi minte unul principiile lui Peter (nu contează al câtelea număr) care zicea cam aşa: în condiţii normate de temperatură, presiune şi umiditate, Rusia se învecinează cu cine doreşte ea !). Bref: Vladimir Putin vrea să readucă Rusia la statului ei de super-putere, egala S.U.A. Economia și resursele nu îi permit acest lucru, dar posedă un arsenal nuclear (al doilea după cel al S.U.A.) cu care poate distruge planeta. Șantajul acesta funcționează. E și cartea pe care joacă Moscova. Observăm această atitudine – în ce ne privește – mai ales în opoziția categorică a Moscovei la extinderea N.A.T.O. spre est.
România este parte a acestei granițe Rusia/N.A.T.O. – de unde limbajul belicos folosit de Moscova în numeroase rânduri. Dar şi în prezenţa mediatică a Moscovei în Romania, tot mai intensă. Ca şi a agenţilor ruși care culeg informații. Observăm de asemenea activitățile economice sporite, care nu au exclusiv scopuri care țin de realizarea unui profit. Observăm lobbyști români care joacă partida Moscovei în mass-media, în domeniul bancar, în cel politic și de afaceri. Observăm cu îngrijorare activitățile militare tot mai intense ale Rusiei în Marea Neagră, în zona litoralului românesc.
Moscova a dat numeroase replici diplomatice și mediatice prezenței militare N.A.T.O. în România. Deveselu mai ales – ca să dăm un exemplu – a fost şi este în continuare ținta unor critici, adesea vehemente. Pe acest fond, oficialii de la Washington, Bruxelles și București au declarat de fiecare dată că baza militară de aici este concepută strict pentru apărare și că are numai echipament de monitorizare și este dotată cu arme defensive.
Acesta este contextul în care s-a produs declarația aiuritoare a ministrului apărării Mihai Fifor. Repetăm, una din două – acolo sunt rachete balistice, cum a spus d-l Fifor live la o televiziune și atunci avem de a face cu trădarea unui secret de stat, pentru care ar trebui concediat și judecat de un tribunal militar. Or, pur și simplu este o gafă, o scăpare. Da, dar o gafă care expune România represaliilor rusești și vulnerabilizează grav poziția României pe plan internațional față de partenerii noștri din N.A.T.O. care au toate motivele să ne privească de acum cu maximă neîncredere.
Concluzia cade ca o sentinţă fără drept de apel: Demisia lui Mihai Fifor se impune!
