La cumpăna dintre iarnă și primăvară, tărâmurile Olteniei au primit vizita ambasadorilor care reprezintă, în România, interesele a două mari puteri care își dispută întâietatea pe scena politică internațională. Mai exact, în ziua de 28 februarie, Ambasadorul SUA în România, E.S. Hans Klemm, a vizitat Biblioteca Județeană ”Christian Tell” din Tg. Jiu, unde a inaugurat „Raftul American“ (American Shelf) la Sala de Lectură a bibliotecii, iar în ziua următoare, de 1 Martie, a efectuat o altă vizită, tot pentru inaugararea unui alt ”Raft American”, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, din Rm. Vâlcea. Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, E.S. Valery Kuzmin, a vizitat Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman”, tot în ziua de 1 Martie, dar nu pentru a dona carte, ci pentru a susține prelegerea cu tema ”Politica externă a Rusiei de la începutul Războiului Rece până în prezent”. Trei evenimente, două ”americane”, cu conținut cultural, și un altul ”rusesc”, cu conținut istorico-politic, care pot fi considerate la prima vedere simple vizite de curtoazie diplomatică. Dacă mergem la detalii, vom înțelege însă că lucrurile sunt un pic mai complicate…
Despre vizitele Ambasadorului SUA în Gorj și în Vâlcea nu sunt prea multe de spus. Ambasadorul Hans Klemm este cunoscut atât pentru deplasările periodice pe care le organizează în diferite comunități din România, cât și pentru faptul că se folosește de acestea pentru a transmite mesaje directe sau indirecte, din partea Guvernului SUA. Din această perspectivă, donațiile de carte făcute celor două biblioteci județene exprimă mai puțin un mesaj politic – deși întotdeauna când un ambasador face un gest sau o declarație în spațiul public, el transmite, implicit și un mesaj politic – și mai mult un mesaj cultural. Ambasadorul SUA a insistat asupra ideii că sutele de cărți donate reprezintă pentru cetățenii români ”acces la literatura, istoria şi cultura americană, dar şi la cărţi de referinţă despre SUA.” România este stat partener al SUA în NATO, avem prezență militară americană pe teritoriul românesc, iar securitatea noastră este garantată de NATO și de Armata SUA. Vizita Ambasadorului SUA în Oltenia se înscrie deci în firescul relațiilor româno-americane.
Nu așa stau lucrurile cu vizita Ambasadorului Federației Ruse. În contradicție cu acțiunile diplomatice cu conținut cultural ale Ambasadorului SUA, vizita Ambasadorului Federației Ruse la Craiova – organizată tot într-un spațiu public destinat culturii și cărții – are o aparentă dimensiune academică, prin prelegerea susținută de E.S. Valery Kuzmin, conținutul fiind însă unul exclusiv politic. Probabil că Moscova intenționează să-și promoveze propria ”variantă” de istorie cu privire la ”războiul rece” și politica externă pe care a practicat-o și mai ales, o practică în lume și cu precădere, în spațiul est-european. În vreme ce Ambasada SUA în România transmite către olteni un fel de îndemn la lectură și cunoaștere a valorilor culturii, istoriei și civilizației americane – una dintre cele mai vechi democrații din Istoria umanității – Ambasada Federației Ruse ne oferă varianta Kremlinului condus de Vladimir Putin despre ”războiul rece” și caracteristicile politicii externe promovate de marele nostru vecin de la Răsărit.
Înainte de a merge mai departe cu analiza noastră, trebuie să subliniem, onoarea ne-o cere, faptul că ambasadorii își fac datoria față de guvernele țărilor care i-au trimis în misiune. Nu se pot aduce reproșuri acestor oameni aflați în slujba propriei națiuni. Ambasadorului SUA, E.S. Hans Klemm trebuie să-i mulțumim pentru cărțile donate și mai ales, pentru că Armata SUA ne garantează granițele și securitatea, iar pe Ambasadorul Federației Ruse, E.S. Valery Kuzmin trebuie să-l felicităm pentru elocința și măiestria cu care a susținut prelegerea, dar și conferința de presă de după eveniment, și implicit, pentru modul în care a apărat și promovat interesele țării sale. Problema nu sunt ambasadorii, ci modul în care ne promovăm noi, românii, interesele naționale. Din perspectiva evaluării interesului național al României, lucrurile devin ceva mai complicate în cazul vizitei la Craiova a E.S. Valery Kuzmin, Ambasadorul Federației Ruse.
Apare întrebarea: cei care au organizat – într-un spațiu public de pe teritoriul României și finanțat din banii cetățenilor români – o acțiune folositoare intereselor Federației Ruse, au luat în calcul vreun interes național al statului român pentru a-l susține, pentru a-l promova? Până să încercăm un răspuns, să recapitulăm cine sunt organizatorii evenimentului public la care a E.S. Valery Kuzmin, Ambasadorul Federației Ruse, ne-a oferit varianta rusească, să nu-i zicem ”putinistă”, despre ”războiul rece” și politica externă a statului rus.
Conform afișului evenimentului, organizatorii sunt Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman” și Academia Internațională ”Mihai Eminescu”. Situația oficială a bibliotecii este clară: instituție publică subordonată Consiliului Județean Dolj, finanțată din bani publici, adică din banii cetățenilor români. Academia Internațională ”Mihai Eminescu” este mai greu de definit. Pe site-ul ”Academiei” aflăm că a fost înființată, la data de 10.03.2003, prin hotărârea Adunării Generale a Fundației Europene ”Mihai Eminescu”, fundație – deci, o organizație nonguvernamentală – care a obținut personalitate juridică în noiembrie 1994. Tot pe site-ul respectiv se spune că ”Academia”, alături de Federația Europeană ”Mihai Eminescu” sunt ”instituții culturale, apolitice, nonguvernamentale și nonprofit”. Din păcate, nu am găsit pe acest site un document care să ateste că ”instituția” este academie nu doar după denumire, ci și din perspectiva normelor care reglementează o academie în adevăratul înțeles al cuvântului. Despre această ”Academie” se cunoaște și faptul că organizează ”Festivalul Mondial de Poezie MIHAI EMINESCU”, ajuns anul trecut la ediția a IV-a, eveniment la care participă personalități ale vieții culturale atât din România, cât și din străinătate.
Aceste două entități – o instituție publică, finanțată din banii cetățenilor români și o fundație cu pretenție de academie și cu scopul declarat de ”a promova, în țară și peste hotare, creația literară a marelui nostru scriitor, esența cuvintelor sale, frumusețea stilului și a gândirii sale”, cum frumos și poetic se exprimă Președintele ”Academiei”, Prof.univ.dr. Ion Deaconescu – au considerat că este în interesul națiunii române și al statului român să-l invite pe reprezentantul diplomatic în România al Federației Ruse să povestească despre politica externă a țării sale. Aceasta în contextul în care Federația Rusă este supusă unor sancțiuni extrem de severe din partea Uniunii Europene – unde, apropo, România este țară membră! – și a SUA – care, iarăși apropo, sunt principalul aliat militar al României în NATO – datorită ocupării militare și anexării politice a unui teritoriu al Ucrainei (Crimeea) și implicării în războiul civil din estul Ucrainei. Amintim, nu în ultimul rând, că teritorii ale Basarabiei (Republica Moldova) sunt conduse în prezent de un președinte filo-rus și mare admirator al lui Putin, politician decis să îndepărteze Republica Moldova de România și de Uniunea Europeană, pentru a o reașeza pe orbita Moscovei!
Într-un astfel de context, este șocantă lipsa de viziune politică și de înțelegere a contextului internațional și european de care au dat dovadă atât conducerea Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman”, cât și conducerea Consiliului Județean Dolj, care coordonează și controlează activitatea bibliotecii, atunci când au acceptat să transforme un spațiu public românesc în arenă de promovare implicită, chiar dacă sub forma unei prelegeri istorico-politice, a intereselor Federației Ruse în România.
Evident, dat fiind faptul că persoanele care reprezintă aceste două instituții sunt și importanți actori politici în urbea noastră, apare o altă întrebare: acțiunea de propagandă pro-rusă organizată la Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman” exprimă voința manifestată în spațiul public a vreunei grupări ”pro-Moscova” din cadrul PSD sau dimpotrivă, este doar o gravă eroare de evaluare a situației, comisă de persoane care nu sesizează subtilitățile și capcanele acțiunilor diplomatice, incultură în cele ale politicii externe și eroare umană care, în niciun caz, nu pot fi reproșate PSD?
Dacă luăm în calcul reacția excelentă a Ministrului Afacerilor Externe, domnul Teodor Meleşcanu, care l-a avertizat elegant și totodată cu fermitate pe Ambasadorul Federației Ruse cu privire la necesitatea evitării „retoricii inadecvate” în declaraţiile publice, solicitându-i acestuia să se focalizeze către dialogul direct, se poate spune că evenimentul public cu iz ”pro-Moscova” organizat la Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman”, instituție subordonată Consiliului Județean Dolj, reprezintă mai curând, fie o eroare umană comisă datorită unei inculturi în cele ale politicii externe, fie un mic și oarecum penibil gest de prietenie la nivel personal față de Federația Rusă făcut de cineva mânat de interese mediocre și egoiste.
Oricare ar fi răspunsul, așteptăm cu interes reacția oficială a Consiliului Județean Dolj cu privire la evenimentul ”pro-Moscova” organizat la Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman”, evident însoțită de măsurile administrative necesare pentru a se risipi orice suspiciune cum că în comunitatea noastră, cândva candidată la titlul de Capitală Culturală Europeană, valorile promovate de Uniunea Europeană pot fi suspendate chiar și pentru câteva ore de prelegere rusească despre cum vede ambasadorul Kremlinului ”războiul rece” și ”politica externă” a Maicii Rusia. Evident, ar ajuta foarte mult o demisie de onoare a conducerii Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman”, după acest eveniment jenant pentru necesara loialitate a României față de angajamentele luate ca țară membră a Uniunii Europene și a NATO.
Membrilor conducerii Academiei Internaționale ”Mihai Eminescu” le spunem doar atât: ați uitat sau nu ați citit scrierile lui Mihai Eminescu despre Rusia! Dacă aveați în minte și în suflet ceea ce gândea și scria Eminescu despre Rusia din vremurile sale – aproape defel diferită, la nivel de interese și de practici, de Rusia vremurilor noastre – probabil că nu ați fi acceptat să organizați un eveniment public de promovare implicită a intereselor Federației Ruse în România.
Vă oferim, spre lectură, câteva fragmente din scrierile despre Rusia ale marelui nostru Eminescu:
„Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român. Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete. Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.
E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decât nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva. De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult. Fără îndoială această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova şi aşa-numita Basarabia comunicaţia era liberă.
Ruşii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânşii şi pentru aceasta au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între românii de peste Prut şi restul poporului român. De atunci şi până acum măsurile silnice pentru stârpirea românismului se iau fără de curmare. Administraţia, biserica şi şcoala sunt cu desăvârşire ruseşti, încât este oprit a cânta în ziua de Paşti „Hristos a înviat” în româneşte. Nimic în limba românească nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba românească, nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă româneşte, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită şi chiar pedepsită.
Sute de ani, românii au fost cel puţin indirect stăpâniţi de turci: niciodată însă în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română. Oriunde însă românii au căzut sub stăpânirea directă ori indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.” Mihai Eminescu – Timpul, iunie 1878
„Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special şi nu-i cerem decât ceea ce sântem în drept a-i cere ei, ca oricărui om de rând, cu faţa curată: să respecte pe deplin convenţia încheiată cu noi. Nici s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia în numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dânsa, ci fiecare pentru sine şi ale sale; ea pentru a împlini mandatul Europei şi pentru confraţii ei de peste Dunăre; noi pentru noi. Deci încă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata în numele nostru, căci n-am însărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene”. Mihai Eminescu – Timpul, 28 ianuarie 1878
Ion Dionis Vodiță
