În articolul Recunoașteți, cabanieri ai Râncăi! Care-ai distrus monumentul parașutistului bolșevic Ion Șarpe?, am acuzat un întreprinzător, fără să-i dăm numele (nu i-l știam, că i l-am fi dat) cum că și-a construit cabana pe locul unde se afla cândva piatra comemorativă a unui om căzut la datorie în război. Căzuse de foarte sus și nu i se deschisese parașuta.
Am avut dreptate în mai multe privințe (numele omului, calitatea lui de partizan, locul unde se găsea piatra), doar în privința uneia ne-am înșelat. Modestul monument există și azi. Ne-a trimis dovada cineva care ne citise articolul, Adrian Urbanek, din Târgu Jiu, montaniard serios, după imaginile din profilul de facebook. O fotografie pe care a făcut-o prin 2015:
În marmură stă dăltuit:
În acest loc a căzut eroic, în 17 August 1944 Partizanul Șarpe Ion în luptă pentru eliberarea Patriei de sub jugul fascist. „Exemplul său, să fie pildă de patriotism generațiilor viitoare.“ Ai lui Tovarăși: Constantin Doncea, Marin Avram și alții.
Când a fost micul monument amplasat, între el și drum era loc gol. Acum nu mai e: un șir de cabane împiedică vederea și accesul către piatra comemorativă. „Păcat că nu este vizibilă trecătorilor. Cu greu se poate ajunge la ea dacă nu știi unde este“, ne-a scris Adrian Urbanek. Nu poate servi drept pildă decât câtorva ciupercari care se-ntâmplă să ajungă pe-acolo.
Înainte de 23 august 1944, când România a trecut de partea Uniunii Sovietice (până atunci, inamic) întrocând armele înspre Germania hitleristă, Ion Șarpe acționa în slujba Uniunii Sovietice. În slujba dușmanului.
Pe noi ne depășește problema: Ion Șarpe e trădător de război sau erou vizionar? Ar fi cazul să dezbată Direcția Județeană pentru Cultură Gorj (tocmai am atenționat-o pe calea asta) ce soartă merită placa lui de marmură. Pentru comuniști sigur c-a stat în picioare a doua variantă, dar se ridică întrebarea dacă România de azi mai e comunistă.
În caz că memoria lui Ion Șarpe trebuie păstrată, să mute piatra la un metru de drum. În caz că nu, s-o ducă la pietre vechi. Unde se află ea acum, în pădure, mai și împiedică-n dezvoltare câțiva brazi tineri.
Și totuși, noi am văzut placa în urmă cu vreo 45 de ani și așa reținem, că se găsea la câțiva pași de drumul care coboară spre râul Gilort, la vederea trecătorilor. Foarte posibil s-o fi mutat careva. Oricum, n-a măsurat nimeni la milimetru locul în care s-a prăbușit Ion Șarpe. Dac-ar fi căzut într-o prăpastie, acolo i-ar fi pus piatra spre comemorare?
