[Episodul I (aici)]
Demersul de identificare și combatere a vectorilor de dezinformare din interiorul României, dar și din spațiul euro-atlantic a dobândit, în ultimii ani, o importanță deosebită pentru apărarea Democrației. Se constată o adevărată ofensivă instrumentată de puteri iliberale ca Federația Rusă și China Comunistă, adversare valorilor promovate de Uniunea Europeană, de NATO și în general de Lumea Liberă.
Uniune Europeană a reacționat și de mai mulți ani, a inițiat și dezvoltat instrumente de prevenire și combatere a dezinformării exercitate în special de Rusia, în statele membre ale UE. Publicația noastră, în noul format redacțional, împreună cu alte entități din presa românească, se alătură efortului Comisiei Europene de a identifica și denunța mesajele de dezinformare cu privire la politicile Uniunii Europene, la războiul de agresiune declanșat de Rusia lui Putin asupra Ucrainei, precum și la alte teme importante pentru Democrație în spațiul european.
Uniunea Europeană vs. Dezinformarea – Scurt Istoric
În Uniunea Europeană, problema campaniilor de dezinformare și manipulare este una veche și anterioară pandemiei Covid-19 și războiului de agresiune declanșat asupra Ucrainei de Rusia condusă de criminalul de război Vladimir Putin. Aflăm un scurt istoric al primelor reacții oficiale ale Uniunii Europene împotriva dezinformării și manipulării de tip „fake news” într-un document remis mass-media de Comisia Europeană, la Bruxelles, în ziua de 10 iunie 2020, cu titlul „Coronavirus: Uniunea Europeană întărește acțiunile de combatere a dezinformării”.
În document se arată că Uniunea Europeană abordează în mod activ dezinformarea încă din anul 2015, când Consiliul European a înființat Grupul operativ East StratCom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). În 2016, a fost adoptat Cadrul comun privind combaterea amenințărilor hibride, urmat de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de abordare a amenințărilor hibride în 2018. În Decembrie 2018, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Planul de Acțiune Împotriva Dezinformării, care a stabilit direcțiile de acțiune pentru lupta U.E. împotriva dezinformării.
În Octombrie 2018, Codul de Practici redactat de Uniunea Europeană a fost semnat de Facebook, Google, Twitter și Mozilla, precum și de entități comerciale care reprezintă platformele online, industria de publicitate și agenții de publicitate. Codul a fost acceptat ca instrument de autoreglementare pentru a combate dezinformarea. Compania Microsoft a aderat la acest Cod în 2019. Tot în anul 2019, într-o comunicare comună, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au concluzionat că, deși alegerile europene din mai 2019 nu au fost lipsite de dezinformare, acțiunile întreprinse de U.E. au contribuit la restrângerea spațiului de influență a țărilor terțe (principalul vector de dezinformare fiind Federația Rusă) și a campaniilor de manipulare a opiniei publice coordonate de acestea.
Parlamentul European: Federația Rusă este principalul vector de dezinformare în spațiul Uniunii Europene
Rezoluţia Parlamentului European din 23 noiembrie 2016 constată că, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia și războiul hibrid condus de Rusia în Donbas, Kremlinul a escaladat confruntarea cu UE.
Kremlinul și-a intensificat propaganda, iar Rusia joacă un rol tot mai important în peisajul mediatic european și vizează atât crearea de sprijin politic în rândul opiniei publice europene cu privire la acțiunile Rusiei, cât și subminarea coerenței politicii externe a Uniunii Europene.
Parlamentul European, prin textul Rezoluției adoptate, instituie ca prioritate recunoașterea și demascarea războiului propagandistic și de dezinformare al Rusiei în statele membre ale U.E. Se constată că Rusia utilizează contactele și reuniunile cu omologii din UE în scopuri de propagandă și pentru a slăbi în mod public poziția comună a statelor membre UE.
Totodată, Parlamentul European constată că guvernul Rusiei folosește o gamă largă de mijloace și instrumente de manipulare și dezinformare: grupuri de reflecție și ONG-uri speciale (cum ar fi Ruskiy Mir), autorități speciale (Rossotrudnichestvo), posturi de televiziune în mai multe limbi (ca Russia Today), pseudo-agenții de știri și servicii multimedia (oficiosul de propagandă Sputnik), grupuri sociale și religioase (care prezintă regimul Putin ca unic apărător al valorilor creștine tradiționale), media sociale și „troli” (vezi „fabrica de trolli” de la Sankt Petersburg) care contestă în mod organizat și sistematic, folosind Internetul, valorile democratice europene.
Rezoluția Parlamentului European constată că Rusia investește resurse financiare semnificative în instrumentele sale de dezinformare și de propagandă utilizate în mod direct de statul rus sau prin intermediul entităților și organizațiilor controlate de Kremlin. Nu în ultimul rând, se constată, pe de o parte, că Kremlinul finanțează partide politice și alte organizații (extremiste, naționaliste, anti-UE etc.) din state membre ale UE pentru a submina coeziunea politică societății noastre, iar pe de altă parte, că propaganda Kremlinului vizează în mod direct anumiți jurnaliști, politicieni și anumite persoane din Uniunea Europeană.
În Rezoluția adoptată, Parlamentul European reamintește că serviciile de securitate și de informații din statele membre ale U.E. au concluzionat că Rusia are capacitatea și intenția de a desfășura operațiuni vizând destabilizarea altor țări. Aceste operațiuni iau adesea forma unui sprijin acordat extremiștilor politici, a unor campanii de mass-media și de dezinformare pe scară largă. Astfel de entități mass-media sunt prezente și active în cuprinsul Uniunii Europene. Strategia informațională a Kremlinului este o completare a politicii de accelerare a relațiilor bilaterale, a cooperării economice și a proiectelor comune cu state membre individuale ale UE, în scopul slăbirii coerenței Uniunii Europene și a subminării politicilor UE.
Totodată, Parlamentul European critică în termeni severi eforturile Rusiei de a perturba procesul de integrare în U.E. și ia act, în acest sens, de sprijinul acordat de Rusia forțelor antieuropene din U.E., în special, partidelor de extremă dreapta, forțelor populiste și mișcărilor care neagă valorile de bază ale democrațiilor liberale. Parlamentul European constată cu îngrijorare că asistăm la o extindere rapidă a activităților inspirate de Kremlin în Europa, inclusiv dezinformarea și propaganda prin care urmărește să mențină sau să extindă influența Rusiei și să slăbească și să divizeze UE, acțiuni care să descrie unele țări europene (printre care și România n.n.) ca aparținând „sferei tradiționale de influență a Rusiei”.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și East StratCom Task Force
Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) este serviciul diplomatic al UE. Scopul său este să sporească eficiența și coerența politicii externe a UE, contribuind astfel la creșterea influenței Europei la nivel global.
SEAE a decis înființarea „East StratCom Task Force”. Acesta este un grup operativ înființat pentru a aborda campaniile de dezinformare în desfășurare ale Rusiei.
În martie 2015, Consiliul European l-a însărcinat pe Înaltul Reprezentant, în cooperare cu instituțiile UE și statele membre, să prezinte un plan de acțiune privind comunicarea strategică. Grupul operativ face parte din Divizia de Comunicare Strategică și Analiză a Informațiilor a Serviciului European de Acțiune Externă. Divizia include, de asemenea, Grupul Operativ din Balcanii de Vest, Grupul Operativ Sud și o echipă orizontală cu accent pe amenințările emergente, analiza datelor, dezvoltarea politicilor și cooperarea internațională, inclusiv Sistemul de alertă rapidă al UE privind dezinformarea.
Grupul Operativ raportează și analizează tendințele de dezinformare, explică și expune narațiunile de dezinformare și crește gradul de conștientizare cu privire la impactul negativ al dezinformarii care provine din surse pro-Kremlin și este diseminată în spațiul informațional al cartierului estic și nu numai. Activitatea Grupului Operativ se desfășoară atât în temeiul legislației UE, cât și a unor documente programatice cu privire la combaterea dezinformării: Planul de acțiune împotriva dezinformării (adoptat de Comisia Europeană în 2018) și Planul de acțiune pentru democrația europeană (adoptat de Comisia Europeană în 2020).
În Planul de Acțiune pentru Democrație Europeană, combaterea dezinformării ocupă un loc important. În document se oferă mai multe definiții care ajută la clarificarea conținutului acțiunilor de dezinformare.
Astfel, informațiile eronate înseamnă conținut fals sau înșelător comunicat fără intenția de a crea un prejudiciu, deși efectele pot fi, totuși, dăunătoare, de exemplu, atunci când oamenii comunică informații false prietenilor și familiei cu bună credință. Dezinformarea înseamnă conținut fals sau înșelător care este difuzat cu intenția de a înșela sau de a obține câștiguri economice sau politice și care poate produce un prejudiciu public.
Operațiunile de influență informațională se referă la eforturile coordonate ale unor actori interni sau străini de a influența un public țintă utilizând o serie de mijloace de inducere în eroare, inclusiv suprimarea surselor de informații independente, în combinație cu dezinformarea. Ingerința străină în spațiul informațional, adesea realizată ca parte a unei operațiuni hibride mai ample, poate fi înțeleasă ca un ansamblu de eforturi coercitive și înșelătoare de a perturba formarea și exprimarea liberă a voinței politice a cetățenilor, depuse de un actor dintr-un stat străin sau de reprezentanți ai acestuia.
Planulul de Acțiune pentru Democrație Europeană avertizează că operațiunile de influență online și offline pot fi relativ ieftine, ceea ce explică în parte proliferarea lor. Informațiile false pot fi folosite pe post de arme de actori străini, ostili Uniunii Europene. Anumite țări terțe (în special Rusia și China) s-au angajat în operațiuni de influențare direcționate și în campanii de dezinformare având legătură cu pandemia de COVID-19 în Uniunea Europeană, în vecinătatea acesteia și la nivel mondial. Aceste operațiuni au încercat (și parțial, au reușit n.n.) să submineze dezbaterea democratică, să exacerbeze polarizarea socială.
Tacticile manipulative utilizate în propriul beneficiu de acești actori străini pentru a induce în eroare cetățenii Uniunii Europene, reprezintă amenințări grave la adresa Democrației și impun un răspuns colectiv de amploare. Din tehnicile utilizate de acești actori străini (Rusia și China comunistă) se remarcă dezinformarea prin răspândirea directă de conținut fals. La aceasta se adaugă și altele, ca de exemplu, denaturarea informațiilor, inducerea în eroare a publicului și tacticile manipulative, profilurile false și interacțiunea falsă în rețelele de socializare, pentru amplificarea în mod artificial a unor discursuri pe anumite teme politice și pentru exploatarea disensiunilor existente în societate.
EUvsDisinfo – o armă eficientă împotriva dezinformării a East StratCom Task Force
EUvsDisinfo este un proiect emblematic al Grupului Operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă. Acesta a fost înființat în anul 2015 pentru a permite îmbunătățirea previziunilor, abordării și reacției la campaniile de dezinformare pe care le derulează Federația Rusă și care afectează Uniunea Europeană, statele sale membre și țările din vecinătatea comună. Obiectivul principal al EUvsDisinfo este să sporească nivelul de conștientizare și de înțelegere de către public a operațiunilor de dezinformare ale Kremlinului și să ajute cetățenii din Europa și din afara acesteia să dezvolte rezistență față de manipularea informațiilor și a mass-mediei din mediul digital.
Utilizând analize de date și servicii de monitorizare a mass-mediei în 15 limbi, EUvsDisinfo identifică, compilează și prezintă cazuri de dezinformare care își au originea în mass-media pro-Kremlin și sunt răspândite în întreaga UE și în țările membre ale Parteneriatului Estic.
Din anul 2019, capacitățile de monitorizare au scos la lumină și cazuri de dezinformare răspândite în Balcanii de Vest și în vecinătatea sudică a UE. Aceste cazuri (și dovada falsității acestora) sunt adunate în baza de date EUvsDisinfo – singura colecție open-source de acest tip care permite efectuarea de căutări – și care cuprinde în prezent aproximativ 12.000 de mostre de dezinformare pro-Kremlin. Baza de date este actualizată săptămânal, adăugându-se și un rezumat al tendințelor de dezinformare.
Pe lângă baza de date, EUvsDisinfo publică cu regularitate articole și analize despre evoluții noi ale metodelor și practicilor de dezinformare și centralizează cercetări internaționale care aduc contribuții inovatoare la acest domeniu. Totodată, EUvsDisinfo oferă și o serie de materiale educative despre una dintre cele mai grave amenințări legate de dezinformare la adresa societăților democratice: imixtiunea în alegeri.
Aparatul de propagandă și dezinformare controlat de regimul Putin a acționat permanent pentru perturbarea procesului electoral din Uniunea Europeană, folosind experiența acumulată în sabotarea alegerilor prezindețiale din 2016, din Statele Unite ale Americii.
EUvsDisinfo monitorizează operațiunile de dezinformare și manipulare instrumentate de Rusia în țările Uniunii Europene și se constituie într-un important instrument de combatere a imixtiunilor regimului Putin în viața politică, socială și economică a U.E.
Câteva concluzii
În viziunea instituțiilor Uniunii Europene, propaganda și operațiunile de dezinformare sistematic organizate și desfășurate de Federația Rusă reprezintă un pericol real și deosebit de grav pentru Democrația și stabilitatea economică, politică și socială a statelor membre ale U.E.
În acest context, identificarea, prezentarea și contracararea operațiunilor de dezinformare ale Kremlinului, precum și a tuturor acțiunilor politice sau așa-zis „civice” care se regăsesc în siajul și în complementaritate cu aceste operațiuni, reprezintă un obiectiv major pentru societatea civilă și mass-media din România.
Vom continua, în episoadele următoare, să prezentăm informații despre activitatea de dezinformare desfășurată în orașul nostru, care vizează manipularea opiniei publice în conformitate cu agenda Federației Ruse, stat ostil Uniunii Europene și implicit, României.
(Va urma)
