Partidul Social Democrat obține la Dolj și în Craiova, o victorie incontestabilă în alegerile parlamentare desfășurate duminică, 6 decembrie 2020. Alături de PSD, în arena politică parlamentară doljeană se regăsesc alte trei entități politice: PNL, Alianța USR-PLUS și surpriza șocantă numită AUR.
Vă propunem un studiu sintetic al evoluției acestor actori politici, la Dolj și Craiova, începând cu momentul alegerilor locale 2016.
Partidul Social Democrat – stabilitatea leadership-ului, scăderea numărului de votanți și control cvasi-absolut asupra Județului Dolj
În 2016, la alegerile locale, PSD obține la Dolj (procent de participare: 51,79% = 305.134 votanți) 65 primari și 503 consilieri locali, precum și un număr de 25 consilieri județeni (53,53% = 152.497 de voturi).
Tot în 2016, la alegerile parlamentare din (procent de participare la Dolj: 44,5% = 260.393 votanți), PSD obține un procent de 60,36% (151.461 de voturi) la Senat și 61,15% (153.556 de voturi) la Camera Deputaților, adică (în medie) peste jumătate din voturile doljenilor care s-au prezentat la urne.
La următorul scrutin electoral, în 2019, la alegerile pentru Parlamentul European, PSD obține la Dolj (procent de participare 51,02% = 291.593 votanți) un rezultat mai mic cu aproximativ 20 de procente, adică 40,83% (115.520 de voturi).
La algerile locale din acest an (o prezență la vot 49,27% = 285.659 de votanți), PSD obține un scor foarte bun: 78 de primari și 667 de consilieri locali. În lupta pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Dolj, candidatul pesedist Cosmin Vasile, susținut de Alianța electorală PSD-ALDE, obține un procent de 42,19% (111.317 de voturi). La nivelul Consiliului Județean Dolj, alianța politică PSD-ALDE obținute un procent bun de 39,66% (103.318 de voturi).
Alegerile parlamentare care au avut loc în ziua de 6 decembrie 2020, confirmă faptul că PSD controlează fără probleme județul Dolj. La o prezență la vot (la Dolj) de 36,83% (208.432 de votanți), PSD obține un procent de 46,26% (93.914 de voturi) la Senat și de 45,68% (92.564 de voturi) la Camera Deputaților.
Bazinul electoral al PSD la Dolj este unul relativ constant, din punct de vedere cantitativ. Totuși, PSD Dolj înregistrează o scădere progresivă a numărului de doljeni care aleg să voteze PSD.
În 2020, la alegerile parlamentare, PSD pierde 57.547 de voturi la Senat și 60.992 de votanți la Camera Deputaților, față de rezultatele înregistrate la parlamentarele din 2016.
Regresul (sub aspectul numărului de votanți) se constată și în raport cu rezultatele obținute de PSD Dolj la alegerile europarlamentare din 2019: 115.520 de votanți față de 93.914 de votanți pentru Senat (rezultatul cel mai bun) la alegerile parlamentare din 2020 (o pierdere de 21.606 de voturi!)*.
Tot regres poate fi numită și diferența în minus de 17.403 de voturi** între voturile obținute de candidatul Cosmin Vasile (membru PSD, susținut de alianța PSD-ALDE) la funcția de Președinte al Consiliului Județean Dolj (111.317 de voturi) la scrutinul electoral din septembrie 2020 și voturile obținute de PSD în Dolj la recentele alegeri parlamentare (93.914 de voturi, rezultatul cel mai bun, la Senat). Altfel spus, Cosmin Vasile a reușit să convingă, de unul singur, mai mulți votanți decât toți membrii PSD de pe onorabila listă de candidați PSD Dolj la funcția de senator…!
Gruparea care controlează PSD Dolj are motive de bucurie pentru rezultatele obținute la scrutinul electoral din 6 decembrie 2020. Totuși, ar fi cazul să privească cu seriozitate, să nu zicem chiar cu un început de teamă, la scăderea constantă a numărului de doljeni care votează PSD atunci când este vorba de alegere candidaților în funcții care depășesc granița comunei sau a orașului (Președinte de Consiliu Județean, consilier județean, parlamentar, europarlamentar). Cu siguranță, această scădere constantă a numărului de doljeni care votează PSD este un drum la capătul căruia se află, inevitabil, eșecul politic…
*n.r.: am folosit cel mai bun rezultat la parlamentare 2020, cel de la Senat.
**n.r.: de „amorul artei” și forțând un pic aritmetica electorală, din acest număr de voturi pot fi scăzute cele 7.690 de voturi obținute de Pro România (care a „înghițit ALDE”) pentru Senat, la parlamentarele 2020 și vom obține 8.713 doljeni care au renunțat să mai voteze candidații PSD.
Partidul Național Liberal la Dolj – zbateri pentru evadarea din mediocritate
În 2016, la alegerile locale, PNL obține la Dolj (procent de participare: 51,79% = 305.134 votanți) 30 primari și 172 consilieri, precum și 12 consilieri județeni (26,61% din voturile exprimate, adică 75.795 de voturi).
Tot în 2016, la alegerile parlamentare din (procent de participare la Dolj: 44,5% = 260.393 votanți), PNL obține la Dolj, pentru candidații la Senat (rezultatul cel mai bun, superior celui obținut pentru Camera Deputaților) un procent de 17,81%, adică 44.678 de voturi, în scădere cu 31.117 de voturi față de numărul de voturi obținute pentru Consiliul județean la alegerile locale din același an. În 2016, candiații PNL Dolj pentru Camera Deputaților obțin 43.687 de voturi (17,4%).
În 2019, la alegerile pentru Parlamentul European, PNL obține la Dolj (prezență la vot de 51,02% = 291.593 de votanți) un procent de 22,86% (64.682 de voturi).
La algerile locale din septembrie 2020 (o prezență la vot 49,27% = 285.659 de votanți), PNL obține 30 de primari și 448 de consilieri locali (același număr de primari ca în 2016, dar o creștere importantă a numărului de consilieri locali). La Consiliul Județean Dolj, PNL obține 13 mandate (cu un procent de 31,76%, adică 82.748 de voturi), iar candidatul PNL Dolj pentru funcția de Președinte al CJ Dolj, profesorul Alexandru Gîdăr obține un procent de 32,59% (85.990 de voturi). Se observă un plus de 6.953 de votanți pentru candidații la funcția de consilier județean, față de alegerile locale din 2016.
În ziua de 6 decembrie 2020, la recentele alegeri parlamentare, la Dolj (prezență la vot de 36,83% = 208.432 de votanți), PNL înregistrează un procent de 24,62% (49.992 de voturi) la Senat și de 24,15% (48.942 de voturi) la Camera Deputaților. Se observă o creștere relativă a numărului de votanți față de parlamentarele din 2016: +5.314 la Senat și +5.255 la Camera Deputaților.
Totuși, în ciuda acestei creșteri relative a numărului de votanți la parlamentarele din 2020, față de 2016, se observă că PNL Dolj nu reușește să evadeze din zodia mediocrității, fiind incapabil de rezultate spectaculoase. Numărul de primari în localitățile dojene este același (30 de primari, în 2016 și tot 30, în 2020), iar numărul de doljeni care aleg să voteze PNL (la scrutinurile electorale în perioada 2016-2020 pentru funcțiile de consilier județean, președinte de consiliu județean, parlamentar și europarlamentar) are o creștere relativ modestă.
Vârful de performanță al PNL la Dolj, pentru ultimii cinci ani, a fost obținut de profesorul Alexandru Gîdăr, cu cele 85.990 de voturi la candidatura pentru Președinte al CJ Dolj, la alegerile locale din acest an. Observăm că la alegerile parlamentare 2020, candidații PNL Dolj pe listele pentru Senatul României au obținut cu puțin peste jumătate din voturile pe care le-a obținut de unul singur, profesorul Alexandru Gîdăr, înregistrându-se o diferență de 35.998 de voturi!*
Totodată, există o pierdere șocantă de 32.756 de voturi în nici trei luni, exprimată prin diferența între numărul de voturi obținut de PNL pentru Consiliul Județean Dolj (82.748 de voturi), în septembrie 2020 și numărul cel mai mare de voturi obținut la parlamentarele din decembrie 2020, anume 49.992 de voturi pentru Senat.
Privind la evoluția rezultatelor obținute de PNL Dolj la scrutinurile electorale din perioada 2016-2020, se poate spune că liderii acestei organizații politice au avut un discurs politic orientat mai mult spre conservarea unui status quo politic confortabil pentru ei, precum și pentru păstrarea unor privilegii personale (funcțiile în administrația publică, consiliile locale, Parlamentul României, Parlamentul European etc.) și mai puțin spre confruntarea directă și înlăturarea PSD din poziția dominantă pe care o deține în Dolj. Dacă la această constatare adăugăm și zvonurile, care circulă intens de mulți ani, despre înțelegeri oculte între lideri PNL Dolj și lideri PSD Dolj pentru păstrarea bunelor relații stabilite în perioada USL-ului, atunci vom avea imaginea unei organizații politice național-liberale prea puțin interesată de principiile doctrinare, de electoratul liberal din Dolj și transformată treptat într-un fel de afacere de camarilă politică…
…adică exact după modelul PSD Dolj.
*n.r.: am folosit cel mai bun rezultat obținut de PNL Dolj la parlamentare 2020, cel de la Senat.
USR-PLUS – „copilul minune”, obraznic și agresiv
La alegerile parlamentare din 2016, la Dolj (prezență la vot de 44,5% = 260.393 de votanți), USR obține un procent de 5,38%, adică 13.488 de voturi pentru candidații la Senat și 13.194 de voturi (5,25%) pentru candidații la Camera Deputaților. Un rezultat aparent modest, dar onorabil, având în vedere faptul că USR abia intra pe scena politică a Doljului.
În 2019, la alegerile europarlamentare, Alianța USR-PLUS atinge la Dolj (prezență la vot de 51,02% = 291.593 de votanți) un vârf de performanță și obține un procent de 16,99% (48.063 de voturi).
La alegerile locale din septembrie 2020 (prezență la vot de 49,27% = 285.659 votanți), USR-PLUS obține la Dolj un număr de 25 de mandate de consilieri locali. Totodată, la nivelul Consiliului Județean Dolj, obține un procent de 6,74%, adică 17.563 de voturi (un plus de 4.075 de voturi față de rezultatul cel mai bun, cel de la Senat, obținut la alegerile parlamentare din 2016, dar un minus considerabil de 30.500 de voturi față de alegerile europarlamentare din 2019). În lupta pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Dolj, candidatul USR-PLUS, Silviu Bratu, obține un procent de 7,09%, adică 18.721 de voturi (cu puțin peste scorul înregistrat de alianță la candidaturile pentru CJ Dolj).
La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 (prezența la vot de 36,83% = 208.432 votanți), USR-PLUS obține un procent de 10,89%, adică 22.101 de voturi la Senat și 11%, adică 22.288 de voturi pentru candidații la Camera Deputaților.
Observăm că USR-PLUS a reușit să-și păstreze bazinul de votanți, ba chiar să-l extindă. La alegerile parlamentare 2020, se constată o creștere a numărului de votanți cu 8.613 la Senat și cu 9.094 de votanți pentru candidații la Camera Deputaților, față de rezultatele obținute la parlamentarele din 2016. O evoluție pozitivă se înregistrează de USR-PLUS la alegerile parlamentare 2020 și în raport cu rezultatele de la alegerile locale din septembrie 2020: un plus de 4.725 de votanți atrași pentru candidații la Camera Deputaților (rezultatul cel mai bun) față de numărul celor care au votat USR-PLUS pentru CJ Dolj (sau un plus de 3.567 de votanți față de numărul celor care au votat candidatul USR-PLUS pentru funcția de Președinte al CJ Dolj).
Singura problemă a USR-PLUS este faptul că nu a reușit să obțină un post de primar. Acest eșec a fost vizibil mai ales la Craiova, unde comportamentul extrem de agresiv al USR-PLUS față de PNL și eșecul negocierilor cu PNL pentru desemnarea unor candidați unici la funcțiile de Primar al Craiovei și de Președinte al CJ Dolj, au provocat înfrângerea Dreptei în lupta pentru Primăria Craiova. Trădarea fostului consilier liberal PNL Dan Diaconu a spulberat majoritatea la limită obținută în Consiliul Local de Dreapta craioveană, fapt care a permis PSD să obțină și cele două locuri de viceprimari.
USR-PLUS se dovedește a fi o formațiune politică în creștere la Dolj, singura care reușește o evoluție relativ pozitivă din perspectiva numărului de alegători. Agresivitatea de care au dat dovadă activiștii alianței, mai ales în mediul online și pragmatismul aproape cinic al liderilor USR-PLUS în negocierile cu PNL reprezintă rețeta succesului USR-PLUS la Dolj.
Concluzii de etapă
În cifre absolute, PSD Dolj înregistrează, în ultimii cinci ani, o scădere permanentă a numărului de doljeni care au decis să-i voteze candidații la funcțiile de consilier județean, președinte de consiliu județean, parlamentar și europarlamentar.
Pentru liderii PSD Dolj, scădere numărului de votanți nu pare să reprezinte o preocupare, de vreme ce expresia în procente a rezultatelor de la scrutinurile electorale din perioada 2016-2020 le-a asigurat controlul asupra Doljului și Craiovei, capitala Olteniei. Interesele clanurilor de familie și de partid care controlează PSD Dolj au fost protejate, iar prosperitatea acestora a fost garantată. Nu în ultimul rând, liderii PSD Dolj nu au depășit nivelul minimal de înțelegere a procesului electoral, acela al „mașinăriei de partid” care mobilizează, în ziua votului, clientela de partid: asistații social, directorimea și funcționărimea din instituțiile publice controlate de partid, pensionarii și salariații dependenți de partid…
În aceeași „cheie” de pragmatism politic mioritico-balcanic, liderii PNL Dolj nu sunt preocupați să crească substanțială numărul de votanți PNL și nu dau semne că ar fi afectați de rezultatul rușinos de la parlamentarele din 2020. PNL Dolj înregistrează o creștere relativ modestă a numărului de doljeni cu opțiuni liberale la vot, dar are o pierdere foarte mare de voturi la alegerile parlamentare din decembrie 2020, față de alegerile locale din septembrie 2020, dovadă a unei crize grave de leadership în organizație. Procentele obținute la scrutinurile electorale din ultimii cinci ani le-au asigurat liderilor PNL Dolj prezența în Consiliul Județean Dolj, în Parlamentul României și în Parlamentul European. Interesele grupării care controlează PNL Dolj, inclusiv acele interese cu „miros de USL”, au fost satisfăcute…
Singurii politicieni doljeni care au înțeles importanța păstrării și mai ales, a creșterii bazinului electoral al partidului, sunt liderii USR-PLUS. Numărul doljenilor care votează USR-PLUS este în creștere constantă, deși această alianță politică nu are încă o prezență consistentă la nivelul primăriilor din Dolj, fiind deci lipsită de „mașinăria de vot” pe care o dețin PSD și PNL. Totuși, prezența foarte modestă în mediul rural și lipsa accesului la resursele administrației locale reprezintă dificultăți serioase în evoluția pozitivă a USR-PLUS.
În a doua parte a analizei noastre, vom discuta despre evoluția preferințelor politice ale craiovenilor cu drept de vot, iar în cea de-a treia parte, vom prezenta câteva aspecte legate de succesul (șocant pentru mulți) înregistrat de AUR la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.
(Va urma)
***
sursa pentru statisticile electorale: rezultatevot.ro
