Cristian Vasilcoiu tocmai s-a angajat la Ministerul Muncii. Ce face el acolo? Muncește, normal, că dacă nici aici nu muncești, atunci unde? Consilier al ministrului Lia Olguța Vasilescu, purtător de cuvânt, șef al biroului de presă, comunicator, așa ceva, din câte vedem pe net.
Un sait bine înfipt în peisaj, Pagina de media, l-a prezentat pe Vasilcoiu cu noua lui ocupație. Vechea sa ocupație a fost în ultimii 17 ani aceea de ziarist. Cristian declară (dacă vă e lene să intrați pe sait): „Nu știu dacă foarte multă lume știe, dar Lia Olguța Vasilescu și-a început, ca și mine, cariera în presă. Cum a fost prima mea șefă, iată că a ajuns să fie și ultima.“
Olguța e ultima șefă a lui Cristian la ora asta. La cât de des se remaniază guvernele și la ritmul în care ex-jurnalistul a sărit de la o redacție la alta, o casă de pariuri n-ar risca nimic dând o cotă de 5000:1 cum că Vasilcoiu va lucra în următorii trei ani neîntrerupt sub comanda Olguței.
Prin bunăvoința lui Cristian Vasilcoiu însuși, avem niște legitimații pe care el și le-a agățat de gât ori le-a ținut în buzunar în ultimii 17 ani. Nu sunt toate. Libertatea lipsește, la fel săptămânalul Prezent și altele pe care, dacă-l trezești brusc din somn, nu le mai știe nici purtătorul lor.
În mileniul trecut, cursantul Mădălin Cristian Vasilcoiu a învățat meserie de la un tip din Craiova cu două diminutive, Aurel Cărășel, pe care l-a și plătit pentru asta (modic; a fost un program-pilot al Ministerului Tineretului și Sportului, condus de Alexandru Mironov). A meritat: Școala de Jurnalistică Press avea să-l facă om. Să ajungă și el la un minister…
În ianuarie 2000, hăt pe vremea î-ului din i, Cristian Vasilcoiu, având 20 de ani, a intrat colaborator la primul cotiadian postrevoluționar al Craiovei, Cuvântul libertății. Dacă măriți poza de mai jos, o să vedeți că scrie acolo „cotidian de opinie independent“, dar să nu credeți că Vasilcoiu a livrat articole de opinie, bașca și opinie independentă. Nici măcar întâia lui șefă mai mică, Lia Olguța Vasilescu (și ea tinerică, 25 de ani), care-n ziar semna Oana Vasilescu, n-ar fi năzuit la așa ceva. Doar șeful cel mare, Mircea Canțăr, avea dreptul. Și când a întocmit legitimațiile, Mircea Canțăr s-o fi gândit doar la ce face el în ziar, nu și ăilalți purtători de legitimație.
După Cuvântul libertății, pare să fi urmat ediția de Oltenia a Jurnalului național. Ambele legitimații de mai jos sunt emise-n 2002, de către aceeași publicație, cu aceeași poză a titularului. Cea de-a doua a fost necesară fiindcă ziaristul a evoluat: de la simplu redactor la șef de departament. La doi ani după ce debutase-n presă sub șefia Olguței, Cristian a ajuns ceea ce era Olguța la debutul lui: șef pe eveniment. Doar că Olguța, iute de picior, își lăsase de multicel în urmă fostul subaltern, făcându-se deputată (de PRM) în noiembrie 2000.
Afirmându-se, fără doar și poate, în plan regional, Vasilcoiu a făcut saltul la nivel național. Corespondent pe Craiova. Pe legitimația sa apare-n premieră semnătura unui nume ilustru, Marius Tucă. (Oare s-o supăra Mircea Canțăr pentru acestă considerație?)
Încă zăbovim în localitatea natală a eroului nostru. Opinia Craiovei (unde el n-a scris niciun articol de opinie) și Indiscret sunt aceeași gâscă-n aceeași traistă, o modificare doar a denumirii. El e reporter special și colo, și dincolo.
Să fi fost Evenimentul zilei primul lui job de la instalarea-n capitală? Sau Gardianul, sau Cotidianul? Ăștia nici nu trec pe act data emiterii lui. Doar Cotidianul precizează că legitimația e valabilă până la 14 octombrie 2011, dar ceva ne spune nouă că redactorul Vasilcoiu și-a luat tălpășița până să expire termenul…
Ca jurnalist de televiziune, omul a lucrat doar la trei posturi. Două dintre ele reies din legitimațiile de mai jos, al treilea și ultimul cronologic vi-l spunem noi, Digi 24. Ce nu reiese însă din legitimații este că la B 1 și Realitatea a fost angajat în câte două rânduri.
… Iar aici avem o acreditare la Seara Campionilor, mai mult nu-i specificat pe ecuson, dar parcă pe noi nu duce mintea să deducem? A campionilor la schimbat locuri de muncă-n presă:
Asta e de ultimă oră. O numire care stârnit revendicări pe la mitinguri:
