Vă mai amintiţi ? Marian Vanghelie, Cristian Popescu Piedone, Lia Olguţa Vasilescu sau Tudor Pendiuc sunt doar cateva nume de pe lista lungă a primarilor acuzaţi de fapte de corupţie, dar care au avut îndrăzneala ? tupeul ? nesimţirea ? să mai candideze pentru un nou mandate la alegerile locale din 2016, în ciuda faptului că alegătorii i-au văzut fie în postura de cercetați penal, fie cu cătuşe la mâini. Mai mult, unele dintre sondajele de opinie îi cotau ca favoriţi, ceea ce sugerează faptul că majoritatea românilor nu consideră ruşinos sau condamnabil faptul că un primar este acuzat de încălcarea legii sau, şi mai grav, de prejudicierea bugetului public.
Întrebat cum se explică acest fapt, sociologul Barbu Mateescu a subliniat faptul că „pentru unii alegători nu cinstea este cel mai important criteriu, ci realizările gospodăreşti”.
„Este dificil pentru un contracandidat fără experienţă administrativă să obţină susţinerea votanţilor pe baza prezumţiei că ar fi cinstit. În contextul votului într-un singur tur, sarcina politicienilor cu probleme penale e mult uşurată„, a mai adăugat acesta.
Să facem „inventarul“:
- Vanghelie a intrat oficial in lupta pentru Primaria Sectorului 5: Candidez că vreau să îmi iau demnitatea inapoi (sic !).
- Alegeri locale 2016 şi la Piteşti: 9 candidaţi în lupta cu eternul (sau eternizatul) Pendiuc.
- Anchetată de D.N.A., Olguţa Vasilescu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la Craiova.
- Cazul Cristian Popescu-Piedone îl vom analiza detaliat mai jos, fiind aproape emblematic pentru aspectele abordate.
- În sfârşit, dar nu în cele din urmă, arestat pentru mită, primarul Cherecheş de la Baia Mare a putut candida pentru un nou mandat. Repetăm că lista este mult departe de a se închide.
În plus, sociologul reaminteşte că alegerile locale se desfăşoară pe liste, puţini fiind candidaţii independenţi, motiv pentru care „oferta partidelor e decisivă”, conchide acesta.
„Votanţii nu pot alege decât între cei care sunt pe buletinul de vot ! Având în vedere problemele partidelor mari în planul resurselor umane, partidele mici au şansa de a specula momentul şi de a câştiga experienţă pentru 2020″, a mai comentat Barbu Mateescu.
Întrebat care este rolul mass-mediei, în special al televiziunilor de ştiri, în educarea electoratului, astfel încât politicienii acuzaţi de corupţie să nu mai fie demni de încredere, sociologul a ţinut să sublinieze faptul că un rol din ce în ce mai important îl joacă Internet-ul.
„Televiziunile de ştiri au audienţe mici şi sunt supraestimate din cauza faptului că sunt urmărite intens de membrii de partid precum şi de ziariştii sau consultanţii din domeniul politic. În practică, Facebook-ul joacă un rol mai important în formarea opiniilor alegătorilor. După cum s-a văzut de altfel şi în 2014, la alegerile prezidenţiale”, a mai spus acesta.
De altfel, conform B.R.A.T., numărul utilizatorilor de Internet a crescut exponenţial în ultimii ani, iar în prezent la nivel naţional sunt 8,8 milioane de utilizatori, dintre care 6,5 milioane în fiecare zi. Totodată, statisticile arată că Internet-ul a pătruns şi în mediul rural, 56% dintre persoanele ce locuiesc în gospodăriile ţărăneşti având acces la Internet.
„România s-a schimbat, dacă nu se schimba Victor Ponta câştiga lejer în 2014″, a punctat Barbu Mateescu.
Cum se explică atunci cazul Piedone, fostul primar al sectorului 4, supus oprobriului public după tragedia de la Colectiv, care a tot insistat să candideze pentru încă un mandat, fiind excelent cotat în sondaje ? Barbu Mateescu a explicat că locuitorii din acest sector „erau şi sunt foarte mulţumiţi de performanţa lui administrativă”.
„Pentru toţi oamenii care vedeau responsabilitatea lui pentru Colectiv şi care nu erau din sectorul 4, acest fapt era invizibil. Cei din sectorul 4, într-o bună măsură, au fost dispuşi să nu vadă legături cauzale cu tragedia de la Colectiv”, a adăugat acesta.
Piedone şi-a depus iar candidatura la primărie. Asociaţia #Colectiv: Cinism şi nesimţire. O ţară profund anormală. În final, candidatura lui Piedone la Primaria sectorului 4 a fost respinsă din nou.
Sociologul Barbu Mateescu este de părere că dacă ne dorim scăderea reală a nivelului de corupţie, trebuie să facem „reforme majore de optică în învăţământ”.
„Acolo, în primul şi cel mai îndelungat contact cu statul român, cetăţeanul/viitorul cetăţean adult deprinde normele reale ale funcţionării birocraţiei româneşti. Nu mă refer la programă, ci la relaţia profesor-elev, elev-programă, etc.„, a mai punctat acesta.
…și, bineînţeles, am adăuga noi, la responsabilizarea efectivă a tânărului în calitatea de cetăţean, fără de care şcoala nu poate considera că şi-a făcut datoria faţă de societate.
