Oamenii care vând legume și fructe în hala acoperită în Piața Valea Roșieplătesc taxă în funcție de suprafața care le e necesară să-și expună marfa. Cine vine să vândă zi de zi achită lunar pentru o masă o chirie ca pentru o garsonieră, 500 de lei. Nu e puțin și nu e nici enorm, peste tot în țară există taxe cam de acest ordin. Necazul vânzătorilor din hală e că se izbesc de o concurență neloială.
Administrația pieței le oferă comercianțelor și spații în afara halei. Vadul e bun. Taxa celor care ocupă aceste spații e mai mică pentru că regulamentul prevede că nu au voie să vândă decât un produs. Nimeni însă nu respectă această lege administrativă și nimeni nu e tras la răspundere pentru asta. Roșii, struguri, cartofi, mere, pere, nuci, verze – toate roadele toamnei sau ale altor anotimpuri, după caz, se găsesc din abundență, laolaltă, la câte o singură tarabă. Cât nu plouă, nu ninge, nu e ger, producătorii care își plătesc locul în hală se simt nedreptățiți.
I am sure this piece of writing has touched all
the internet visitors, its really really nice post on building up
new weblog.
Hello my friend! I wish to say that this article is awesome, nice written and include approximately all vital infos.
I’d like to peer more posts like this .
Hey! Do you use Twitter? I’d like to follow you if that would be okay.
I’m undoubtedly enjoying your blog and look forward to new posts.