Într-o adevărată cascadă de lumini galactice și în sunetele unui incitant spectacol de muzică, Târgul de Crăciun Craiova 2022 și-a deschis porțile pentru iubitorii de astfel de evenimente.
Nu vom comenta prea mult evenimentul și vom lăsa fotografiile oferite de Primăria Craiova să vorbească despre seara magică a zilei de 11 noiembrie 2022.
Vă invităm să vizitați acest frumos Târg și să vă bucurați de atmosfera de sărbătoare răspândită în centrul orașului nostru de ofertele muzicale, culinare etc. și îi felicităm călduros pe organizatori…
…dar vă invităm și să aruncați o privire peste câteva statistici social-economice care ne înfățișează tabloul ceva mai puțin sclipitor al realităților vieții județului Dolj și orașului Craiova.
Ce găsim sub poleiala strălucitoare a Festivalului IntenCity, a Târgurilor de Paște și de Crăciun
Intenția declarată a organizatorilor acestor mari evenimente a fost promovarea orașului Craiova și implicit, a județului Dolj, în urma căreia numărul de turiști care ne vizitează să crească substanțial.
Să vedem ce spun datele statistice.
În AUGUST 2022, luna în care a fost organizată prima ediție a Festivalului IntenCity Craiova, numărul turiștilor care au vizitat județul Dolj a fost de 9.141 turiști (locul 32 pentru Dolj în clasamentul județelor), față de 8.565 turiști înregistrați în Dolj, în august 2021 (an cu pandemie Covid19). Numărul de înnoptări în unitățile de turism ale Doljului, în luna Festivalului IntenCity, a fost de 15.722 înnoptări (locul 33 pentru Dolj în clasamentul județelor), față de 13.542 înnoptări în august 2021 (an cu pandemie Covid19).
Comparativ, în august 2022, județul Vâlcea înregistra 61.861 turiști și 190.071 înnoptări, județul Gorj înregistra 15.794 turiști și 23.945 înnoptări în unitățile de turism din județ.
Situația statistică a turiștilor care au vizitat localitățile județului Dolj, în luna DECEMBRIE 2021, luna în care Craiova a organizat Târgul de Crăciun Craiova 2021 (vestit prin ocuparea unui onorabil loc 6 în clasamentul târgurilor de profil din Europa), oferă următoarele date: 6.091 număr de turiști înregistrați în Dolj (locul 27 în clasamentul județelor) față de 4.825, în 2020 (an cu pandemie Covid19) și 9.610 înnoptări în unitățile de turism din Dolj (locul 27 în clasamentul județelor), față de 8.274, în 2020 (an cu pandemie Covid19).
În Decembrie 2021, județul Sibiu se clasa pe locu 3, la nivel național, cu 35.680 turiști, județul Cluj înregistra 26.761 turiști, județul Vâlcea înregistra 23.934 turiști, iar județul Gorj înregistra 6.716 turiști. Tot în decembrie 2021, județul Sibiu înregistrează 58.010 înnoptări în unitățile de turism, județul Vâlcea înregistrează 58.008 înnoptări, județul Cluj înregistrează 46.525 înnoptări, iar județul Gorj înregistrează 12.006 înnoptări.
În luna APRILIE 2022, luna în care a fost organizat Târgul de Paște Craiova 2022, stastiticile privind turiștii care au vizitat localitățile Doljului, sunt următoarele: 6.992 turiști înregistrați în Dolj (locul 27 în clasamentul județelor) față de 5.792, în 2021 (an cu pandemie Covid19) și 11.723 înnoptări în unitățile de turism din Dolj (locul 26 în clasamentul județelor), față de 8.748, în 2021 (an cu pandemie Covid19).
În aprilie 2022, județul Cluj se clasa pe locul 3, la nivel național, cu 36.589 turiști, județul Sibiu înregistra 29.834 turiști, iar județul Vâlcea înregistra 27.593 turiști. Tot în aprilie 2022, județul Vâlcea se clasa pe locul 4, la nivel național, cu 70.133 înnoptări în uitățile de turism, județul Cluj înregistra 62.770 înnoptări, iar județul Sibiu înregistra 51.875 înnoptări.
Aceste statistici seci ne spun că organizarea Festivalului IntenCity și a celor două Târguri (de Paște și de Crăciun), deși reprezintă un demers necesar pentru creșterea atractivității turistice a Craiovei și Județului Dolj, nu este însă și suficient. Numărul de turiști și de înnoptări înregistrate în lunile când au fost organizate aceste evenimente (decembrie 2021, aprilie și august 2022) este descurajant de mic și plasează Doljul în zona de mediocritate a statisticilor naționale.
Din perspectiva INFRASTRUCTURII TURISTICE, județul Dolj ocupă abia locul 3, între cele cinci județe ale Olteniei. Astfel, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, în DECEMBRIE 2021, numărul total de locuri de cazare oferite turiștilor de județul Dolj era de 2.194 locuri (față de 9.318 locuri, în județul Vâlcea și 2.858 locuri, în județul Gorj). Prin comparație, județul Sibiu oferă 8.411 locuri, iar județul Cluj oferă 9.022 locuri.
Județul Dolj și implicit Craiova, prezintă o atractivitate scăzută și pentru INVESTITORII STRĂINI.
Astfel, conform statisticilor oferite de Banca Națională a României, în ANUL 2021, cuantumul Investițiilor Străine Directe (ISD) la nivelul județului Dolj a fost de 717 milioane Euro (locul 2 în Oltenia, după județul Olt care a înregistrat o valoare a ISD de 973 milioane Euro!), o valoare la aproape jumătate din cuantumul ISD de 1.334 milioane euro, înregistrat în Dolj, la nivelul anului 2020 (an cu pandemie Covid19). Comparativ, județul Cluj a înregistrat un cuantum de ISD în valoare de 2.326 milioane Euro, iar județul Sibiu a primit investiții de 1.887 milioane Euro.
Conform statisticilor oferite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, județul Dolj este afectat destul de puternic de ȘOMAJ. Astfel, în SEPTEMBRIE 2022, la nivelul județului nostru erau înregistrați 15.644 de șomeri (din care 6.839 femei). Comparativ, județele Olteniei înregistrau următoarele statistici: județul Gorj – 4.098 șomeri (2.089 femei), județul Olt – 7.378 șomeri (3.323 femei), județul Mehedinți – 5.356 șomeri (2.258 femei) și județul Vâlcea – 4.639 șomeri (2.333 femei). Rezultă că județul Dolj ocupă locul 1 la numărul de șomeri în Oltenia.
Comparativ, în septembrie 2022, județul Cluj înregistra 4.100 șomeri (2.147 femei), iar județul Sibiu înregistra 3.572 șomeri (1.644 femei).
La nivelul ANULUI 2021, județul Dolj a înregistrat numărul cel mai mare de șomeri între județele României, cu 16.584 șomeri!
Județul Dolj înregistrează o situație mediocră și la capitolul PRODUSULUI INTERN BRUT.
Astfel, la nivelul ANULUI 2021, Doljul a înregistrat un PIB/locuitor de 9.854 Euro, clasându-se pe locul 3 între județele Olteniei, după Gorj, cu un PIB/locuitor de 12.379 Euro și Vâlcea, cu un PIB/locuitor de 10.281 Euro.
Comparativ, în 2021, județul Cluj înregistra un PIB/locuitor de 17.466 Euro, iar județul Sibiu înregistra un PIB/locuitor de 13.485 Euro.
De remarcat și faptul că județul Dolj înregistrează o situație de dezastru sub aspectul SPORULUI NATURAL DE POPULAȚIE. Astfel, la nivelul ANULUI 2021, județul Dolj înregistra un spor natural negativ de minus 6.402 locuitori, clasându-se pe locul 3 la nivel național, după București, cu minus 11.040 locuitori și Județul Prahova, cu minus 7.924.
Что делать?
Statisticile ne arată că județul Dolj și implicit, capitala județului se află într-o situație de mediocritate din perspectivă social-economică. Eforturile lăudabile ale administrației locale de a face mai atractivă zona noastră – organizarea Festivalului IntenCity și a celor două Târguri, modernizarea și extinderea Aeroportului Craiova – nu dovedesc, deocamdată, că generează creștere economică, reducerea șomajului, creșterea atractivității turistice, atragerea de noi investitori.
Confruntate cu stastisticile, cele trei mari evenimente de „entertainment” (nu mai insistăm pe dezastrul financiar care a fost pentru bugetul local, organizarea primei ediții a Festivalulu IntenCity!) sunt în pericol să se transforme în butaforia zgomotoasă, sclipitoare și exagerat de scumpă care de fapt, ascunde sărăcia locului și lipsa perspectivelor de dezvoltare și progres.
Inclusiv Aeroportul Craiova, o realizare de mare succes în domeniul transportului comercial de persoane și mărfuri, se va transforma treptat în „poarta de evadare” a locuitorilor Craiovei și Doljului din sărăcia de acasă, spre bunăstarea și stabilitatea oferite de locurile de muncă obținute în țările din Vestul Uniunii Europene.
Strategiile de dezvoltare adoptate de autoritățile locale (Consiliul Local Craiova, Consiliul Județean Dolj) se dovedesc a fi lipsite de pragmatism. Dincolo de frazeologia „limbii de lemn”, aceste strategii sunt chemate să rezolve, concret, un deziderat limpede: să aducem mai mulți bani în Craiova și în localitățile Doljului!
Un festival de muzică anual, două târguri anuale de sezon, toate garnisite cu o ridicolă propagandă despre „zeci și sute de mii de turiști care au invadat orașul, județul”, nu conving investitorii că Bănia este zona în care merită să-și riște banii, investind în economia locală. Un aeroport, oricât de modern ar fi, dacă nu este prelungirea unei economii dinamice, în creștere, a unei comunități prospere, va fi, cum spuneam, doar mijloc de scăpare de sub tirania sărăciei și a mediocrității care devastează comunitatea respectivă.
Autoritățile locale sunt chemate să caute specialiști (nu „purtători de diplome”, impostori și parveniți care căpușează instituțiile publice) care știu cu adevărat ce înseamnă „city management”, „county management”, care înțeleg corect mecanismele economiei de piață, care „vorbesc limba investitorilor” și sunt capabili să sesizeze interesele acestora și să le ofere condițiile necesare pentru ca banii lor să vină în comunitatea noastră.
Reducerea birocrației, eliminarea corupției, concedierea tuturor celor care ocupă inutil diferite funcții în administrația publică și angajarea de specialiști, dezvoltarea unor relații corecte cu comunitatea locală de afaceri, nu pe criterii „de partid”, ci în temeiul principiilor economiei de piață, conceperea unor pachete atractive de beneficii, gratuități etc. pentru investitori, reformarea Universității din Craiova și a Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, prin profesionalizare la nivel european și prin eliminarea clanurilor de familie, pentru armonizarea acestor două entități universitare cu cerințele reale ale economiei etc. sunt alte câteva linii de acțiune pe care autoritățile publice ale comunității noastre sunt chemate să le asume și să le pună în practică.
Până atunci, însă, vă relansăm invitația de a petrece câteva ore de relaxare sub luminile feerice ale Târgului de Crăciun Craiova 2022!
***
Surse:
http://statisticiromania.ro/
Institutul Național de Statistică
Banca Națională a României
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Foto:
https://www.facebook.com/PMCraiova
