În țări vecine României (Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria) există de sute de ani comunități românești care au păstrat legătura cu Țara-mamă, în încercarea de a-și apăra și promova identitatea națională.
După Decembrie 1989, în aceste comunități au apărut și s-au dezvoltat ong-uri ale minorităților românești și s-au înființat diferite centre culturale susținute cu fonduri din bugetul României.
În prezent, finanțarea și susținerea acestor comunități și a activităților desfășurate de ong-urile și centrele cultural românești sunt sub coordonarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Unele centre culturale sunt funcționale, transparente și desfășoară activități publice de susținere și apărare a identității naționale și culturale românești. Din păcate, există și centre a căror activitate este necunoscută, fără prezență în spațiul public și online, cu transparență zero cu privire la cuantumul și utilizarea fondurilor publice primite din România.
Ancheta noastră jurnalistică se referă la unul dintre aceste centre: un centru cultural înființat pentru românii-vlahi din Valea Timocului Sârbesc și care, teoretic, ar funcționa în orașul Bor.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – mecanism birocratic și insuficient informat despre realitățile socio-politice din comunitățiile românești de peste hotare
Conform HG Nr.927/1 septembrie 2021 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, acest departament „se organizează și funcționează ca structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.”
DRP „elaborează și aplică politica statului român în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, în sensul prevederilor Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”
DRP are importante atribuții în finanțarea activităților culturale, identitare ale românilor din comunitățile românești din afara țării și acordă finanțări „în condițiile Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, finanțări nerambursabile și alte mijloace de sprijin material și/sau financiar, în limita bugetului alocat.”
Legislația în temeiul căreia funcționează DRP este generoasă în alocarea de atribuții și resurse pentru funcționarea acestui departament. Din păcate, la nivel de resursă umană, DRP nu iese din „obișnuitul” politicianismului: numiri controversate la nivel de secretar de stat, funcționari slab pregătiți și necunoscători ai realităților din comunitățile românești de pretutindeni, memorie instituțională deficitară, politizarea unor finanțări acordate de departament etc.
DRP a fost implicat în diferite scandaluri prezentate de presă ca dovezi ale politizării și deopotrivă lipsei de profesionalism care afectează funcționarea acestei instituții.
Câteva exemple recente sunt edificatoare.
Publicația online „Gazeta românească” (publicație a românilor din Diaspora), într-un articol din noiembrie 2022 nota că „Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, refuzând să vadă adevăratele probleme ale românilor plecați, „se face că lucrează” și aruncă cu banii publici în stânga și în dreapta, nimerind din ce în ce mai prost. Zeci și sute de mii de lei date la „asociații” care vor să reprezinte „cultura și tradițiile” românești peste hotare. Cultură care, după toate semnele, este batjocorită într-un mod grav, îndepărtând oamenii și mai mult de „acțiunile” organizate sub patronajul DRP. Pretext însă pentru funcționarii guvernamentali să se plimbe din ce în ce mai mult peste hotare.” (link)
În august 2023, „Europa Liberă” dezvăluia cum din banii alocați pentru activitatea DRP a fost finanțată „firma care administrează Metropola TV a primit un grant de 900 de mii de lei (aproape 200 de mii de euro) pentru realizarea a două emisiuni pentru diaspora, conform unui document de atribuire publicat pe 22 august.” Televiziunea respectivă a fost fondată în 2019 de Florentin Pandele, (primarul comunei Voluntari), soțul Gabrielei Firea. (link)
La începutul acestui an, în cercurile guvernamentale a fost exprimată intenția de a comasa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, sub pretextul consolidării fiscale și a reducerii beneficiului. Nu este prea clar cum s-a concretizat această idee… (link)
Cum (nu) sunt folosiți banii DRP pentru conservarea și promovarea identității naționale a românilor din afara țării. Studiu de caz: Centrul Cultural de la Bor (Serbia-Timoc)
În ziua de 12 martie 2025, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a lansat Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2025. Conform comunicatului DRP, „asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate pot trimite cererile de finanțare și documentele conform specificațiilor din Ghidul de finanțare 2025.” (link)
În zonele limitrofe din Serbia și Ucraina funcționează mai multe centre culturale romanești, susținute cu fonduri de la DRP. Unele dintre acestea sunt funcționale, transparente și angajează activități publice de susținere a identității etnice și culturale romanești. Acestea comunica public activitățile proprii, au o adresa/locație accesibila publicului, unele au bloguri sau pagini de prezentare pe rețelele sociale.
Există însă și situații controversate în care transparența este precară, iar activitățile realizate de entități care oficial ar susține interesele minorității românești din zonele respective sunt parcă „ținute la secret”.
Redacția noastră a realizat o investigație jurnalistică cu privire la modul în care au fost utilizați banii destinați de DRP comuntății românești din Timocul Sârbesc, comunitate cunoscută și sub numele de comunitatea vlahilor, obiectivul vizat fiind înființarea și funcționarea centrului cultural destinat românilor (vlahilor) din Timocul Sârbesc.
Investigația s-a concentrat pe înființarea și dezvoltarea centrului din orașul Bor (aflat în Regiunea Timocului Sârbesc), înființat de Asociația „ARIADNAE FILUM”.
Statul român finanțează proiecte din banii publici ai României, în comunitățile românești din Timocul Sârbesc (românii timoceni) de peste un deceniu. 2009 este anul în care apare în documentele de finanțare ale DRP ideea înființării unui centru cultural pentru românii/vlahii din Timocul Sârbesc.
În 2009, DRP finanța prin Programul SOCIETAS, construirea Centrului spiritual și cultural al românilor din N-E Serbiei. Proiectul presupunea construirea de către Asociația pentru Cultură a Românilor din Serbia ”Rumâni Ortodocși” a unui centru cultural și spiritual al românilor timoceni. Finanțarea oferită de DRP a fost de 32.000 euro. Aceeași asociație primea alți 11.125 euro pentru achiziționarea unui autoturism.
În 2011, în documentele DRP întâlnim aceeași inițiativă de înființare a unui centru pentru românii/vlahii din Timocul Sârbesc (care este în zona de Nord-Est a Serbiei) în finanțările acordate mai multor entități românești din regiune. Astfel, Asociația ARIADNAE FILUM primea suma de 59.781 euro pentru înființarea de „Birouri/centre comunitare românești în Serbia de Răsărit”.
O altă entitate românească din regiune – anume Parohia Ortodoxă Română din Mălainița și Remesiana – primea două finanțări: 176.584 euro pentru „Construirea Centrului Spiritual și Cultural al Românilor din Nord-Estul Serbiei” și 76.550 euro pentru „Continuarea dotării Centrului Spiritual și Cultural al Românilor din Nord-Estul Serbiei”. Menționăm că nu am reușit să găsim pe Internet vreun site în limba română aparținând acestui centru.
În anul 2012, Asociația ARIADNAE FILUM primește o nouă finanțare de la DRP în valoare de 92.428 euro tot pentru „Birouri/Centre Comunitare Românești în Serbia de Răsărit”.
Suma record primită în 2012 de la DRP este încasată de Parohia Ortodoxă Română din Mălainița și Remesiana, care încasează de la bugetul României suma de 449.542 euro pentru „Dotarea Centrului Spiritual și Cultural al Românilor din Nord-Estul Serbiei”.
În 2016, Asociația „ARIADNAE FILUM” beneficiază de o nouă finanțare din partea DRP în valoare de 39.900 euro (34.700 euro decontați) pentru „Centre Cultural-Educative ale Românilor Timoceni”.
În 2023, tot „ARIADNAE FILUM” primește o finanțare de 330.476 euro (213.188 euro decontați) pentru „Repararea și dotarea Centrului Cultural Spiritual al românilor din Valea Timocului”.
În 2024, „ARIADNAE FILUM” are aprobată de către DRP o altă finanțare în valoare de 179.357 euro tot pentru „Repararea și dotarea Centrului Cultural Spiritual al românilor din Valea Timocului”.
Conform informațiilor oferite de DRP, adresa la care funcționează „Centrul Cultural Spiritual al românilor din Valea Timocului” este strada Radnicka, nr.15-17, orașul Bor, Serbia. Conform informațiilor pe care le deținem, locația pare să fie pustie, nefuncționabilă.
Despre începuturile colaborării dintre Statul Român și Asociația „ARIADNAE FILUM” se poate spune că sunt oarecum controversate, presa de limbă sârbă reclamând diferite nereguli cu privire la implementarea unor proiecte mai vechi.
Astfel, publicația „Timocka Revija” (numărul 284/28.05.2010) relata că reprezentanții asociației ar fi implementat într-un mod controversat un proiect finanțat de statul român pentru „ARIADNAE FILUM” a cărui finalitate ar fi fost înființarea unui post TV în limba română pentru românii/vlahii din Valea Timocului. Publicația relatează că din banii alocați prin finanțări susținute de statul român, ar fi fost achiziționate trei apartamente în orașul Bor (str. 3 October 87/18, str. Dr. Milanovica 15/37, str. Timocke Divizije 21/13).
Nu deținem informații că postul TV în limba română din orașul Bor ar fi fost înființat și ar fi funcționat vreodată. Totodată, în mediile care cunosc activitatea asociației se consideră că un alt proiect al „ARIADNAE FILUM” cu finanțare primită de la statul român – anume „Caravana culturii românești, spiritualității și tradițiilor populare românești în Timoc” – ar fi fost implementat în condiții controversate.
Conform informațiilor pe care le deținem, Asociația ARIADNAE FILUM a primit de la statul român prin DRP, pentru Birouri/centre comunitare românești în Serbia de Răsărit” suma totală de 152.209 euro.
Aceeași asociație a primit de la DRP finanțări de 39.900 euro pentru Centre Cultural-Educative ale Românilor Timoceni.
Asociației ARIADNAE FILUM i-au fost alocate de către DRP pentru Repararea și dotarea Centrului Cultural Spiritual al românilor din Valea Timocului de finanțări aproximativ 509.833 euro (330.476 euro aprobați în 2023 și 179.357 euro aprobați în 2024).
În total, sub pretextul înființării, organizării, reparării și dotării de centre pentru românii din Timocul Sârbesc, DRP a alocat pentru ARIADNE FILUM, din bugetul statului român, aproximativ 700.000 euro (fără să mai luăm în calcul și finanțări pentru alte activități și achiziții primite tot de la DRP).
Despre activitățile Centrului Cultural Spiritual al românilor din Valea Timocului nu am găsit informații pe Internet, cum nu am găsit nici vreo pagină de Internet în limba română a acestei instituții finanțate din banii statului român.
Redacția noastă a solicitat DRP informații despre reflectarea în mass-media și social-media a activităților asumate de ARIADNAE FILUM în proiectele finanțate de la bugetul statului român, însă DRP a refuzat să comunice pe motiv că informațiile respective „nu fac parte din categoria de informații de interes public în înțelesul Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.”
Un răspuns bizar pentru că entitățile finanțate de DRP prezintă în raporatele de implementare, obligatoriu, informații despre activitățile derulate în proiecte, iar aceste rapoarte nu au caracter secret.
Asociația ARIADNAE FILUM – lipsă de transparență și suspiciunea transformării într-o organizație „fantomă”
Redacția noastră a încercat să contacteze și Asociația ARIADNAE FILUM (folosind date de contact descoperite cu destulă dificultate în mediul online –link1– / –link2-), solicitând următoarele informații:
- Sumele atrase din România și instituțiile care au finanțat lucrări pentru construirea, dotarea și repararea Centrului Cultural Spiritual al romanilor din Valea Timocului (Serbia de Rasarit), cu sediul la Bor.
- Dacă și în ce perioadă a fost funcțional acest centru cultural și spiritual de la Bor, cu exemple ale unor activități culturale și identitare organizate, cu menționarea unor eventuale mediatizări (prezentări în presa din Serbia și din România, precum și în rețelele de socializare) ale activităților întreprinse.
- Care este adresa/locația în care funcționează Centrul Cultural Spiritual al Romanilor din Bor și regimul juridic (proprietarul) al spațiului fizic în care acesta își desfășoară activitatea.
- Care au fost lucrările de renovare și de dotare tehnică realizate, până în prezent, în cadrul centrului cu fonduri primite din Romania, cu menționarea finanțatorului, a tipului de activitate (de renovare / dotare tehnică) și a cuantumului sumelor alocate.
Până la momentul publicării acestui articol nu am primit răspuns.
În concluzie, Centrul Cultural Spiritual al Românilor din Bor care a primit finanțări sub diverse forme și prin diferite ONG-uri, nu pare să fi desfășurat vreodată vreo activitate concretă cu profil identitar, cultural sau spiritual… cel puțin asta reiese din faptul că în mass media de limbă română nu există referiri la astfel de activități, DRP nu ne-a comunicat informații despre aceste activități, iar Asociația ARIADNAE FILUM nu a comunicat vreun răspuns la întrebările adresate de redacția noastră.
În actualul context internațional în care Europa se confruntă cu o Rusie extrem de agresivă și totodată, cu trădarea comisă de Președintele Trump față de interesele Democrației Euro-atlantice, România nu poate să-și permită luxul utilizării ineficiente și netransparente a fondurilor destinate apărării și promovării identității naționale a românilor din Diaspora și din comunitățile istorice de lângă România.
Serbia – unde există o numeroasă comunitate românească, o parte a acesteia regăsindu-se în Valea Timocului – este tot mai orientată spre Rusia. Situația impune, prin urmare, ca România să promoveze în relația cu Serbia o politică activă și fermă de apărare a intereselor minorității românești. O astfel de politică nu este însă posibilă, dacă în comunitățile românești din Serbia nu vor fi aflați și promovați lideri loiali intereselor românești și onești în utilizarea fondurilor primite de la Guvernul României.
În cazul prezentat de noi, credem că ar fi foarte important ca funcționarii din cadrul Ambasadei României în Serbia să se implice alături de reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în monitorizarea permanentă a modului în care sunt implementate și dezvoltate proiectele pe care România le finanțează pentru organizațiile minorității românești din Serbia, astfel încât să fie îndeplinită finalitatea acestora: apărarea și promovarea indentității românești.
Respectând dorința de păstrare a anonimatului, mulțumim pe această cale pentru sprijinul acordat în realizarea acestui material unui fost parlamentar român, precum și clericilor slujitori într-o eparhie din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
***
Foto: Românii (Vlahii) din Timoc – sursa: Românii independenți din Serbia
