Ultimul scandal – „propagandiștii Kremlinului de la Științe Sociale” – în care Universitatea din Craiova a fost târâtă de către proprii angajați, reprezintă doar o mică parte, abia văzută și aceasta, a problemelor cu care se confruntă principala instituție de învățământ superior din Bănie.
Eforturile rectorului Cezar Ionuţ Spînu de a impune o anumită disciplină în managementul instituției par a fi sabotate de diverse grupuri oculte al căror țel este satisfacerea unor interese private și de cele mai multe ori, contrare interesului general al Universității din Craiova, acela de a redeveni un reper de bune practici în învățământul superior românesc.
În „jocul de șah” cu miză mare în care se transformă treptat mandatul său, rectorul Cezar Ionuţ Spînu are tot mai puține opțiuni: să fie învins de către grupurile oculte fiind transformat într-un decor inofensiv pentru interesele acestora – așa cum au pățit și alți rectori din istoria recentă a instituției – sau să-și asume curajul unor mutări radicale, pentru un „șah-mat” zdrobitor, între care cea mai importantă mutare este ofensiva imediată, profitând de contextul recentului scandal ale cărui grave consecințe îi solicită să reașeze funcția de rector în poziția de forță și autoritate consfințită de lege și regulamente. O atitudine defensivă sau mai grav, de capitulare în fața presunilor la care este supus, ar crește riscul ca UCV să intre într-o criză ireversibilă.
În interiorul Universității din Craiova se constată, de mai bine de un an, o creștere constantă a tensiunilor între cei care doresc o reformă internă bazată pe principiile moderne promovate de Uniunea Europeană și cadrele didactice care își datorează poziția fie influenței politice, fie unor clanuri de familie/caste care încearcă să-şi păstreze poziţia de putere dobândită pe parcursul câtorva decenii.
În acest context, reacţia rectorului Cezar Ionuţ Spîu la scandalul (link) în care a fost aruncată UCV de către profesorii Liviu Damean şi Florin Păsătoiu de la Facultatea de Științe Sociale nu poate să rămână doar strict în zona administrativă (comunicate de presă, cercetarea disciplinară a celor implicaţi, desfiinţarea centrului de cercetări etc.), ci trebuie să se constituie într-un punct de plecare al unei noi ofensive manageriale.
Există cel puţin câteva probleme care solicită rezolvare prioritară:
- Chestiunile salariale care au agitat şi iritat, în ultimul an, organizaţiile sindicale din cadrul Universităţii (neclarităţi în acordarea unor sporuri legale la nivelul facultăţilor, litigii de muncă etc.).
- Mecanismele de angajare/promovare pe posturi didactice şi administrative care uneori sunt uneori afectate de suspiciunea că ar fi condiționate de influenţe politice, interesele clanurilor de familie etc.
- Lipsa de transparenţă în activitatea ştiinţifică şi academică la nivelul centrelor de cercetare înfiinţate/avizate pe lângă Universitatea din Craiova (după cum s-a văzut în scandalul cu „spionii ruşilor”, este evident faptul că nu există un control managerial serios al activităţii acestor centre).
- Opacitatea în comunicarea publică şi precaritatea accesului la informaţiile cu caracter public la nivelul facultăţilor din componenţă.
- Modernizarea și extinderea bazei materiale a UCV, în special a infrastructurii educaționale învechită și insuficientă.
- Nivelul mediocru al scorului de meritocraţie (numărul citărilor academice per cadru didactic) înregistrat (conform Raportului Integrităţii Universitare din România pe anul 2016, emis de Societatea Academică din România, Universitatea din Craiova înregistra 127 de citări, sub media naţională de 128); acest scor reflectă nivelul scăzut al calităţii cercetării academice realizată în UCV.
- Nivelul general mediocru al calităţii procesului de învăţământ superior derulat în UCV. Conform raportului citat anterior, Universitatea din Craiova înregistra un scor general de 6.30 din 10 puncte posibile.
Atmosfera generală de mediocritate care domină activitatea şi relaţiile profesionale din interiorul Universităţii din Craiova a făcut ca instituţia să eşueze în „zona gri” a învăţământului universitar românesc, iar mai nou, aşa cum ne-a arătat recentul scandal declanşat de afirmaţiile dubioase ale oficialilor Kremlinului despre o posibilă colaborare a UCV cu Rusia lui Putin, pare că transformă Universitatea din Craiova într-un „sat fără câini”, unde este îi este permis oricărei forțe oculte, antinaționale și anti-europene să se manifeste prin intermediul unor cadre universitare plătite din bani de la bugetul României și uneori, în cadrul proiectelor europene, inclusiv din banii Uniunii Europene.
Publicația noastră va continua ancheta jurnalistică în scandalul „propagandiștilor Kremlinului” și va încerca să afle cum funcționează centrele de cercetări de pe lângă Universitatea din Craiova, din ce bani și mai ales, slujind căror interes. Sperăm că demersul nostru va beneficia de ajutorul necondiționat al rectorului Cezar Ionuţ Spînu, direct interesat să reușească performanța de a reforma instituția pe care o conduce, așa cum promitea la momentul alegerii domniei sale în funcția de Rector al UCV.
(Va urma)
