Într-un comunicat de presă triumfalist, Departamentul de Relații Public și Imagine Academică al Universității din Craiova informa că UCV, instituție călcată de curând de procurorii Direcției Național Anticorupție – așa cum anunțau colegii de la ȘTIRI CRAIOVA (link) – s-a clasat în „intervalul 1501+ în Times Higher Education World University Ranking, unul dintre cele mai prestigioase topuri ale universităților din întreaga lume. În cadrul clasamentului actual au fost clasificate doar 1.799 de universități (…)”
Un titlu de glorie reprezintă pentru comunicatorii de la UCV faptul că instituția „a obținut (în Times Higher Education World University Ranking n.n.) un scor general de 10.4 puncte, cel mai bine fiind clasată la capitolul venituri atrase din mediul economic, unde se află pe locul 1.310 în lume.”
O să ridicăm vălul poleit al acestor cifre și să detaliem, dar, fiind conștienți că analiza noastră este una stufoasă, punem carul înaintea boilor, așa că tragem o concluzie:
Comunicatorii de la Universitatea din Craiova comit abuzul de a considera că opinia publică din Craiova poate fi manipulată folosind „rețeta” politrucilor care populează partidele politice: scoaterea din context a unor informații, interpretarea subiectivă și incorectă a acestora, logoreea triumfalistă și mult tupeu. (Comunicatul de presă triumfalist al UCV)
Cum se regăsește Universitatea din Craiova în Times Higher Education World University Ranking
Conform datelor oferite de site-ul Times Higher Education (link), Universitatea din Craiova are un rang (poziție în clasament) în intervalul 1.501+ și se clasează între Universitatea de Tehnologie din Cracow (Polonia) și Universitatea din Cukurova (Turcia).
Trebuie menționat că intervalul 1.501+ este ultimul interval (din partea de jos a clasamentului) și cel mai cuprinzător. Superior clasate față de Universitatea din Craiova, în acest interval de 1.501+, se găsesc universități ca: Universitatea din Abou Bekr Belkaid Tlemcen (Algeria), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (Iași, România), Universitatea din Alzahra (Iran), Universidad Autonoma de Coahuila (Mexic), Universidad Autonoma de Yucatan (Mexic), Universitatea din Bagdad (Irak), Universitatea de Stat din Baku (Azerbaijan), Universitatea din Burapha (Thailanda), Universitatea din Caxias do Sul (Brazilia), Universitatea din Chuo (Japonia), Universitatea de Comunicare a Chinei (R.P.China).
Inferior clasate față de Universitatea din Craiova, în intervalul 1.510+, se regăsesc universități ca: Universitatea din Diponegoro (Indonezia), o universitate de agricultură din (Nigeria), Universidad de las Fuerzas Armadas (Ecuador), dar și “surate” din Româmia, precum Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (Iași), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (Iași, România), Universitatea „Lucian Blaga” (Sibiu), Universitatea din Oradea, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea Politehnică din București, Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara sau Universitatea „Zonguldak Bulent Ecevit” (Turcia) care este și ultima încadrată la intervalul 1.501+.
Observăm că Universitatea din Craiova se încadrează, în intervalul 1.501+, între universități din lume și din România cu rezultate academice mediocre, cu mult sub calitatea activității academice desfășurate de universitățile aflate în intervalul de top 1-100 sau măcar în intervalul 101-500.
Rezultă că poziționarea generală a Universității din Craiova în intervalul 1.501+ nu este onorabilă și în același timp, nu justifică triumfalismul comunicatului de presă emis de UCV.
Detalierea rangului obținut de Universitatea din Craiova în cadrul Times Higher Education World University Ranking
La Nivelul de predare (mediul de învățare), Universitatea din Craiova înregistrează un punctaj de 16.8.
Conform Metodologiei Times Higher Education 2023, la categoria Predarea (mediul de învățare) sunt analizate următoarele informații: Sondajul de reputație – Predare, Raportul personal academic-student, Doctoratele acordate per Gradele de licență acordate, Doctoratele acordate per Personal academic și Veniturile Instituționale per Personal Academic.
Analiză comparativă:
Universitatea din Oxford-UK (prima clasată) are un punctaj la Nivelul de predare de 92.3.
Universitatea „Zonguldak Bulent Ecevit”-Turcia (ultima în listă, în intervalul 1.501+) are un punctaj la Nivelul de predare de 13.2.
Universitățile din România, clasate pe poziții superioare față de UCV în clasamentul general, înregistrează la Nivelul de predare, următoarele rezultate:
- Universitatea de Științe Economice din București (intervalul 501-600) = 17.9
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (intervalul 801-1000) = 20,7
- Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (intervalul 1001-1200) = 18,8
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (intervalul 1001-1200) = 16,9
- Universitatea din București (intervalul 1201-1500) = 24,3
- Universitatea „Transilvania” din Brașov (intervalul 1201-1500) = 15.0 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- USAMV Cluj-Napoca (intervalul 1201-1500) = 16.8
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (în același interval de 1.501+ cu UCV) = 16.7 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV).
Pe poziții inferioare față de UCV, în clasamentul general și în intervalul 1.501+, se mai află doar 11 universități din România. Dintre acestea, scorul cel mai mic la Nivelul de Predare îl au Universitatea Politehnică din Timișoara (=14.9) și Universitatea din Oradea (=14.8).
La Nivelul de Cercetare științifică, Universitatea din Craiova înregistrează un punctaj de 10.8.
Conform Metodologiei Times Higher Education 2023, la categoria sunt analizate următoarele informații: Cercetare (volum, venit și reputație), Sondajul de reputație – Cercetare, Veniturile din cercetare per Personal academic și Publicațiile per Personal (Personal academic + Personal de cercetare).
Analiză comparativă:
Universitatea din Oxford-UK (prima clasată) are un punctaj la Nivelul de Cercetare științifică de 99.7.
Universitatea „Zonguldak Bulent Ecevit”-Turcia (ultima clasată, intervalul 1.501+) are un punctaj la Nivelul de Cercetare științifică de 8.2.
Universitățile din România, clasate pe poziții superioare UCV în clasamentul general, înregistrează la Cercetarea științifică, următoarele rezultate:
- Universitatea de Științe Economice din București (intervalul 501-600) = 11.1
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (intervalul 801-1000) = 9.2 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV).
- Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (intervalul 1001-1200) = 16.0
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (intervalul 1001-1200) = 12.0
- Universitatea din București (intervalul 1201-1500) = 16.8
- Universitatea „Transilvania” din Brașov (intervalul 1201-1500) = 10.4 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- USAMV Cluj-Napoca (intervalul 1201-1500) = 9.1 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (în același interval de 1.501+ cu UCV) = 11.7.
În cele 11 universități din România aflate pe pozițiile inferioare față de poziția Universității din Craiova, în clasamentul general și în intervalul 1.501+, scorul cel mai mic la Nivelul de Cercetare științifică îl au Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (= 8.4) și Universitatea „Ovidius” din Constanța (=8.6).
Din aceste informații, rezultă că activitatea de cercetare științifică a Universității din Craiova este una submediocră, fără impact pozitiv consistent asupra orașului Craiova și României și lipsită de recunoaștere internațională.
La Nivelul de Citare (capacitatea universității de a răspândi idei și cunoștințe noi, inovatoare etc. influența cercetării științifice realizate de universitate), Universitatea din Craiova înregistrează un punctaj de 11.9.
Analiză comparativă:
Universitatea din Oxford-UK (prima clasată) are un punctaj la Nivelul de Citare de 99.0.
Universitatea „Zonguldak Bulent Ecevit”-Turcia (ultima clasată, intervalul 1.501+) are un punctaj la Nivelul de Citare de 23.5 (!).
Universitățile din România, clasate pe poziții superioare față de UCV în clasamentul general, înregistrează la Nivelul de Citare, următoarele rezultate:
- Universitatea de Științe Economice din București (intervalul 501-600) = 97.7 (!)
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (intervalul 801-1000) = 61.7
- Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (intervalul 1001-1200) = 37.6
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (intervalul 1001-1200) = 52.0
- Universitatea din București (intervalul 1201-1500) = 23.1
- Universitatea „Transilvania” din Brașov (intervalul 1201-1500) = 34.3
- USAMV Cluj-Napoca (intervalul 1201-1500) = 40.1
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (în același interval de 1.501+ cu UCV) = 13.3.
Între cele doar 11 universități din România aflate pe pozițiile inferioare față de poziția Universității din Craiova, în clasamentul general și în intervalul 1.501+, scorul cel mai mic la Nivelul de Cercetare științifică îl au Universitatea „Ovidius” din Constanța (=3.1) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (=6.3).
Aceste date conduc la concluzia că Universitatea din Craiova are un rol submediocru în conceperea și răspândirea de idei noi și inovatoare în domeniile academice în care activează facultățile din structura proprie.
La Nivelul de Venituri din Industrie (Industry Income – capacitatea universității de a ajuta industria cu inovații, invenții; măsura în care întreprinderile/agenții economici au plătit sume de bani pentru produsele cercetării științifice realizată de universitate; capacitatea universității de a atrage finanțări de pe piața liberă), Universitatea din Craiova înregistrează un punctaj de 37.9.
Conform Metodologiei Times Higher Education 2023, la categoria sunt analizate următoarele informații: Veniturile din industrie (transferul de cunoștințe științifice), Veniturile din cercetarea științifică atrase din industrie și comerț per Personal academic.
Analiză comparativă:
Universitatea din Oxford-UK (prima clasată) are un punctaj la Nivelul de Venituri din Industrie de 74.9.
Universitatea „Zonguldak Bulent Ecevit”-Turcia (ultima clasată, intervalul 1.501+) are un punctaj la Nivelul de Venituri din Industrie de 38.9 (!).
Universitățile din România, clasate pe poziții superioare față de UCV în clasamentul general, înregistrează la Nivelul de Citare, următoarele rezultate:
- Universitatea de Științe Economice din București (intervalul 501-600) = 37.8 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (intervalul 801-1000) = 37.3 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (intervalul 1001-1200) = 37.5 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (intervalul 1001-1200) = 37.5 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- Universitatea din București (intervalul 1201-1500) = 37.6 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- Universitatea „Transilvania” din Brașov (intervalul 1201-1500) = 37.4 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV)
- USAMV Cluj-Napoca (intervalul 1201-1500) = 38.4
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (în același interval de 1.501+ cu UCV) = 37.0 (scor inferior la acestă categorie, dar scor general superior față de UCV).
Între cele doar 11 universități din România aflate pe pozițiile inferioare față de poziția Universității din Craiova, în clasamentul general și în intervalul 1.501+, scorul cel mai mic la Nivelul Veniturilor din Industrie îl au Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (=37.0) și Universitatea „Ovidius” din Constanța (=37.0). În cele 11 universități aflăm însă și scoruri mai mari la Nivelul Veniturilor din Industrie decât scorul UCV, ca de exemplu: Universitatea Politehnică din Timișoara (=38.1) și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (=39.1)
Dintre toți indicatorii care caracterizează activitatea Universității din Craiova, în cadrul Times Higher Education World University Ranking, observăm că rezultatul cel mai bun este înregistrat la categoria Venituri din Industrie. În scorul general însă, acest rezultat nu ajută UCV să se claseze pe o poziție superioară. Totodată, în comparație cu alte universități din străinătate (inclusiv cu unele din țări cu un nivel de dezvoltare inferior României), Universitatea din Craiova nu înregistrează nici la această categorie un rezultat „de Top”.
Totuși, acest scor înregistrat de UCV la Nivelul de Venituri din Industrie, determină redacția noastră ca în perioada imediat următoare, să lanseze către conducerea UCV o serie de cereri în temeiul Legii 544/2001 pentru a afla care este sursa acestor venituri și care sunt produsele cercetării științifice pe care le-au achiziționat agenții comerciali/întrepriderile de la UCV.
La Nivelul de Perspectivei Internaționale (International Outlook – Capacitatea unei universități de a atrage studenți, absolvenți și profesori din străinătate, precum și proporția din totalul publicațiilor relevante ale universității care au cel puțin un coautor din străinătate), Universitatea din Craiova înregistrează un punctaj de 21.5.
Conform Metodologiei Times Higher Education 2023, la categoria sunt analizate următoarele informații: Proporția studenților internaționali în universitate, Proporția personalului academic internațional în universitate, Coautorii străini în publicațiile universității.
Analiză comparativă:
Universitatea din Oxford-UK (prima clasată) are un punctaj la Nivelul Perspectivei Internaționale de 96.2.
Universitatea „Zonguldak Bulent Ecevit”-Turcia (ultima în lista intervalului 1.501+) are un punctaj la punctaj la Nivelul Perspectivei Internaționale de 23.1 (!).
Universitățile din România, clasate pe poziții superioare față de UCV în clasamentul general, înregistrează la Nivelul de Citare, următoarele rezultate:
- Universitatea de Științe Economice din București (intervalul 501-600) = 24.6
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (intervalul 801-1000) = 52.1
- Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (intervalul 1001-1200) = 40.8
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (intervalul 1001-1200) = 33.5
- Universitatea din București (intervalul 1201-1500) = 29.4
- Universitatea „Transilvania” din Brașov (intervalul 1201-1500) = 29.5
- USAMV Cluj-Napoca (intervalul 1201-1500) = 38.9
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (în același interval de 1.501+ cu UCV) = 35.0
Între cele doar 11 universități din România aflate pe pozițiile inferioare față de poziția Universității din Craiova, în clasamentul general și în intervalul 1.501+, o singură universitate înregistrează un scor mai mic decât UCV, anume Universitatea Politehnică din Timișoara (=19.9). Restul universităților din România aflate pe poziții generale inferioare poziției UCV, înregistrează scoruri superioare.
Din aceste date rezultă că Universitatea din Craiova se află la Nivelul Perspectivei Internaționale pe penultimul loc între universitățile din România analizate în cadrul Times Higher Education World University Ranking. Altfel spus, capacitatea UCV de a atrage studenți, absolvenți și profesori din străinătate, precum și proporția din totalul publicațiilor relevante ale UCV care au cel puțin un coautor din străinătate sunt submediocre.
La categoria Număr de studenți, Universitatea Craiova se află pe locul 8 între cele 20 de universități din România care au fost încadrate într-un interval de scor în cadrul Times Higher Education World University Ranking, cu un număr de 18.411 studenți. Primele trei universități românești ca număr de studenți sunt: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (=39.811 studenți), Universitatea din București (=31.267 studenți) și Universitatea Politehnică din București (=30.287 studenți).
La categoria Număr de studenți per cadru universitar Universitatea Craiova se află pe locul 5 între cele 20 de universități din România care au fost încadrate într-un interval de scor în cadrul Times Higher Education World University Ranking, cu un raport de 22.5 studenți pentru 1 cadru universitar. Primele trei universități românești care au un raport superior de studenți per cadru universitar, sunt: Universitatea din București (=32.4/1), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (=24.8/1) și Universitatea de Vest din Timișoara (=24.6/1). Acest raport contribuie, indirect, la cunoașterea eficienței actului de predare în universități, precum și la evaluarea încărcării organigramei universității în raport cu numărul de studenți deservit.
La categoria Procent de Studenți din străinătate, Universitatea Craiova se află pe locul 13 între cele 20 de universități din România care au fost încadrate într-un interval de scor în cadrul Times Higher Education World University Ranking, cu un procent de 4% studenți străini din numărul total de studenți care urmează cursurile facultăților din UCV. Același procent foarte mic de studenți străini îl înregistrează: Universitatea Politehnică din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea de Studii Economice din București.
Primele trei universități românești care au un procent superior de studenți străini din totalul studenților, sunt: Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (=33% studenți străini), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (=27% studenți) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (=21% studenți străini).
Alte câteva concluzii pe marginea unui comunicat de presă triumfalist
Comunicatorii de la Universitatea din Craiova comit abuzul de a considera că opinia publică din Craiova poate fi manipulată folosind „rețeta” politrucilor care populează partidele politice: scoaterea din context a unor informații, interpretarea subiectivă și incorectă a acestora, logoreea triumfalistă și mult tupeu.
De fapt, adevărații responsabili pentru această încercare de manipulare sunt conducătorii Universității din Craiova (Senatul universității, Rectorul, Prorectorii, Decanii, Prodecanii) care, probabil prin liderul lor, Rectorul Cezar Ionuț Spânu, au încercat să dezinformeze. Probabil că aceștia se consideră a fi o elită aflată deasupra oricărei judecăți, cu puteri absolute, inclusiv puterea de a induce în eroare opinia publică.
Universitatea din Craiova continuă să se târască la limita mediocrității, incapabilă să se impună, atât pe harta academică a României, cât și în comunitatea academică internațională.
Cauzele sunt multiple: influența clanurilor de familie și de Partid, ingerințele (încă) destul discrete, dar foarte toxice ale politicului în activitatea universitară, pregătirea precară a multora dintre cadrele didactice, parvenitismul și carierismul care animă pe unii dintre membrii corpului didactic universitar, dar și lipsa de perspectivă profesională pentru mulți dintre studenții înscriși la facultăți ale căror domenii de studiu nu mai sunt căutate pe piața muncii.
Probabil că cea mai gravă cauză este inadecvarea politicilor publice ale Universității din Craiova la realitățile economiei de piață. Universitatea din Craiova pare a fi un „mușuroi” uriaș, birocratizat, ineficient, cu multe componente (facultăți, centre așa-zis de cercetare etc.) ținute articial în viață etc., o entitate a cărei funcționare pare a avea un unic scop: să asigure salarii imense cadrelor didactice din bani publici și din banii încasați ca taxe de la studenți. Atât.
Trebuie spus că triumfalismul comunicatorilor de la Universitatea din Craiova „rezonează” cu triumfalismul general folosit de autoritățile publice, atunci când promovează așa-zise succese al orașului în diferite Top-uri, ignorând problemele cu care se confruntă comunitatea noastră, realitate despre care publicația noastră a avertizat și în alte articole (vezi link)
Din păcate, cu triumfalism și manipulări penibile, situația din Universitate din Craiova nu numai că nu se va schimba, ci, dimpotrivă, devastator pentru comunitatea noastră, se va agrava.
