Coronavirus – Definiție
Numele de „coronavirus” este dat de forma virusului: formă sferică cu vârfuri care ies din suprafața virusului ca o coroană sau ca razele de soare.
Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) coronavirusurile (CoV) sunt o familie numeroasă de virusuri care provoacă boli care variază de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) sau Sindromul Respirator Acut Sever (SARS-CoV).
Boala COVID-19 este o tulpină nouă care a fost descoperită în 2019 și care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusurile sunt zoonotice (se pot transmise între animale și oameni).
Semnele comune de infecție includ simptome respiratorii, febră, tuse, dificultăți de respirație și dificultăți de respirație. În cazuri mai severe, infecția poate provoca pneumonie, sindrom respirator acut sever, insuficiență renală și chiar moarte.
Recomandările standard pentru a preveni răspândirea infecției includ spălarea periodică a mâinilor, acoperirea gurii și nasului atunci când tuse și strănut, gătirea completă a cărnii și a ouălor. Evitați contactul strâns cu cineva care prezintă simptome ale bolilor respiratorii, cum ar fi tuse și strănut.
Pandemia – Definiție
Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC – USA), răspândirea unei boli cunoaște următoarele etape:
- Sporadic: O boală apare rar și neregulat.
- Endemică: O prezență constantă și/sau prevalență obișnuită a unei boli sau infecții într-o zonă geografică. (Hiperendemia este o situație în care există niveluri persistente și ridicate de apariție a bolii.)
- Epidemie: O creștere bruscă a numărului de cazuri de boală – mai mult decât ceea ce se așteaptă de obicei pentru populația din acea zonă.
- Pandemia : O epidemie care s-a răspândit în mai multe țări sau continente, afectând un număr mare de oameni.
Potrivit OMS, o pandemie este răspândirea la nivel mondial a unei noi boli. „O pandemie este atunci când o epidemie se răspândește între țări” (dr. David Jones – Universitatea Harvard)
Date comparative despre SARS-CoV-1 / MERS-CoV / SARS-CoV-2
SARS-CoV-1 (Severe Acute Respiratory Syndrome – Sindromul Acut Respirator Sever):
A apărut în China, în anul 2003. Sursa probabilă de infectare: liliecii (prin contact direct cu oamenii sau prin consum alimentar). A infectat aproximativ 8000 de oameni, din care au murit peste 700. Rata mortalității: aproximativ 10%.
MERS-CoV (Middle East Respiratory Syndrome – Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu):
A apărut în Arabia Saudită, în anul 2012. A infectat aproximativ 2.500 de oameni, din care au murit peste 800. Sursa probabilă de infectare: liliecii (prin contact direct cu oamenii sau prin consum alimentar). Rata mortalității: aproximativ 30%.
SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2):
A apărut în China, în anul 2019. Boala pe care o provoacă se numește Covid-19. Până la data de 16.03.2020 a infestat 170.176 de oameni, din care au murit 6.525. Numărul persoanelor vindecate până la această dată este de 77.781 persoane. Rata mortalității (în curs de estimare) ar fi de aproximativ 4%. În zonele grav afectate (China, Italia) s-a înregistrat o rată a mortalității de aproximativ 8%.
Principala diferență între SARS-CoV-2 și celelalte două tipuri de coronavirus este gradul de contagiune. SARS-CoV-2 este cu mult mai contagios decât SARS-CoV-1 și MERS-CoV.
În aproximativ 4 luni (considerând că debutul virusul a fost luna noiembrie 2019, cu o lună înainte de asumarea oficială a situației de către guvernul Chinei), SARS-CoV-2 a infectat aproximativ 99.000 de persoane. SARS-CoV-1 infestase abia 8.000 de persoane, în 8 luni de la apariție, iar MERS-CoV infestase doar 200 de persoane, la un an de la declanșare.
Totuși, procentual, în cazul SARS-CoV-2, rata mortalității este mult mai mică, iar rata de vindecare este foarte mare. Totodată, măsurile de prevenție (respectarea normelor minime de igienă și reducerea la strictul necesar a deplasărilor în comunitate) sunt mult mai accesibile decât în cazul SARS-CoV-2 și MERS-CoV.
Măsuri de prevenție în cazul SARS-CoV-2
Spală-te pe mâini cât mai des, folosind jet de apă caldă/fiartă, săpun și alte produse dezinfectante. Durata spălării să fie de minim 30 de secunde.
Acoperă cu o batistă, nasul și gura, când strănuți și tușești.
Nu scuipa pe jos în locurile publice.
Evită deplasările inutile în comunitate.
Folosește o mască de față doar în situația în care ești bolnav (răceală, gripă comună) sau ești în contact cu persoane bolnave.
Respectă măsurile de carantină, dacă au fost aplicate asupra persoanei tale sau a unor membri ai familiei, prieteni etc.
Curăță periodic cu dezinfectant telefonul mobil, încălțămintea, ușile de acces în locuință, tastatura PC, alte suprafețe de mobilier folosite în contact cu obiecte din afara locuinței.
Apelează la ajutorul medicilor, doar în situația în care starea de sănătate îți este serios afectată. Informează cu exactitate operatorul de la 112 despre situația de sănătate, fără a ascunde aspecte importante (de ex. faptul că ai sosit recent dintr-o zonă infectată cu SARS-CoV-2) și fără a exagera (descrie obiectiv simptomele).
Tratament în cazul SARS-CoV-2
Deocamdată, nu există un vaccin împotriva SARS-CoV-2. Persoanele infectate primesc îngrijiri de sprijin (izolare, odihnă, lichide și controlul febrei) pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor. În cazurile severe, tratamentul include sprijinul funcțiilor vitale ale organelor.
Conform unui articol din publicația britanică The Guardian (link), „aproximativ 35 de companii și instituții academice se pregătesc să creeze un astfel de vaccin, dintre care cel puțin patru au deja candidați pe care le-au testat la animale. Primul dintre acestea – produs de firma de biotehnologie Moderna, cu sediul în Boston, va intra în studii umane în aprilie.
Vaccinul trebuie produs pornind de la mecanismul de funcționare a virusului. Sars-CoV-2 împarte între 80% și 90% din materialul său genetic cu virusul care a provocat SARS – de unde și numele acestuia. Ambele constau dintr-o bandă de acid ribonucleic (ARN) în interiorul unei capsule proteice sferice care este acoperită în vârfuri. Vârfurile se blochează pe receptorii de pe suprafața celulelor care acoperă plămânul uman – același tip de receptor în ambele cazuri – permițând virusului să intre în celulă. Odată ajunsă în interior, deturnează aparatul de reproducție al celulei pentru a produce mai multe copii de ea însăși, înainte de a ieși din nou din celulă și a o ucide în acest proces.
Toate vaccinurile funcționează după același principiu de bază. Acestea prezintă o parte sau întreg agentul patogen pentru sistemul imunitar uman, de obicei sub formă de injecție și la o doză mică, pentru a determina sistemul să producă anticorpi pentru agentul patogen. Anticorpii sunt un fel de memorie imună care, după ce a fost declanșată o dată, poate fi din nou mobilizată rapid dacă persoana este expusă virusului în forma sa naturală.
În mod tradițional, imunizarea s-a realizat folosind forme vii, slăbite ale virusului sau o parte sau un întreg al virusului, odată ce a fost inactivat de căldură sau substanțe chimice. Aceste metode au dezavantaje. Forma vie poate continua să evolueze la gazdă, de exemplu, recapitularea potențială a virulenței sale și îmbolnăvirea destinatarului, în timp ce doze mai mari sau repetate de virus inactivat sunt necesare pentru a obține gradul de protecție necesar. Unele dintre proiectele de vaccin Covid-19 folosesc aceste abordări încercate, dar altele folosesc tehnologie mai nouă.
O strategie mai recentă – cea pe care Novavax o utilizează, de exemplu – construiește un vaccin „recombinant”. Aceasta implică extragerea codului genetic pentru vârful proteic de pe suprafața Sars-CoV-2, care este partea virusului care poate provoca o reacție imună la om, și lipirea acesteia în genomul unei bacterii sau a drojdiei – forțând aceste microorganisme să elimine cantități mari de proteine. Alte abordări mai noi, ocolesc proteina și construiesc vaccinuri din instrucțiunea genetică însăși. Acesta este cazul companiilor „Moderna” și CureVac, ambele construind vaccinuri Covid-19 din ARN-ul mesager.”
Articolul din The Guardian se încheie cu o concluzie pe care vă invităm să v-o asumați:
„Un vaccin ar putea încă să salveze multe vieți, mai ales dacă virusul devine endemic sau peren circulând – ca gripa – și dacă există focare suplimentare, eventual sezoniere. Dar până atunci, cea mai bună speranță a noastră este să încetinim boala cât mai mult posibil…
…și pentru a repeta sfatul salviei (plantă medicinală, n.n.): SPĂLAȚI-VĂ PE MÂINI!”
