Presa centrală a comentat ironic recenta numire a fostului senator PSD de Dolj, Radu Cosmin Preda (mandatul 2016-2020), în funcția de Director General Activități Suport la ANRE, pe un salariu de aproximativ 7.000 euro/lună, deși experiența profesională în domeniul energetic a fostului pesedist (peremist, pemepist!) craiovean este egală cu zero.
Această știre obișnuită (din păcate!) pentru plaiurile politichiei mioritice, ne oferă prilejul să realizăm o scurtă analiză comparativă între două foste tinere speranțe ale Partidului Social Democrat, anume stimabilul domn traseist politic și proaspăt Director General Radu Cosmin Preda și fostul „domnu’ Goe” al pomenitului partid, actualul pilot de linie Mihai Sturzu.
O comparație care ne poate spune multe despre politica de cadre nu numai a PSD-ului, ci a tuturor partidelor politice din România.
Radu Cosmin Preda – băiatul din Căpreni care și-a descoperit „vocația”
Într-un articol electoral mai vechi publicat în presa craioveană, traseistul politic Radu Cosmin Preda mărturisea că s-a înscris în Partidul România Mare, în anul 1999.
În primul partid extremist din istoria post-decembristă a României (probabil la umbra „Marelui Tribun” Vadim Tudor și iarăși foarte probabil sub diafana protecție a liderei de atunci a tinerilor peremiști craioveni, Lia Olguța Vasilescu), traseistul nostru spune că și-a găsit vocația de a fi „tot timpul printre oameni, să am un dialog permanent cu ei, să le aflu părerile, necazurile și neajunsurile, să-i ajut, atât cât pot, să le spun tot timpul o vorbă bună șcl, șcl, șcl”.
Această „vocație” a fost completată de o surprinzătoare putere a politrucului Radu Cosmin Preda de a se contorsiona fără egal, după bunul plac și interesele șefilor săi politici, în executarea ordinelor primite.
Despre studiile sale, Preda este oarecum discret: Liceul „Traian Vuia” și Facultatea de Mecanică din Craiova (finalizată în 2004). Un fel de studii (care sunt prezentate în CV-ul de senator ca fiind de masterat) la Institutul Social-Democrat „Ovidiu Șincai” (o fundație de utilitate publică din fieful PSD), îi completează pregătirea profesională.
„Vocațiile” – o spumoasă și lacrimogenă gargară și spiritul de „om de casă” – i-au oferit lui Preda un lung șir de funcții plătite copios din bani publici: consilier județean Dolj (2008-2012), director RAADPFL Craiova (2012-2013), director RAT Craiova (2013-2014), două mandate de Administrator Public al Primăriei Craiova (2015-2016) și un mandat de senator PSD, obținut la alegerile din 2016.
„Vocația” i-a adus lui Radu Preda și ceva necazuri: implicarea în Dosarul „Fațada”.
În Senat, deși fără studii de specialitate sau experiență specifică, Radu Cosmin Preda a fost membru în Comisia Juridică și Președinte al Comisiei pentru Cultură și Media. Toate semnele indicau că politrucul craiovean este destinat unei cariere politice de succes.
Totuși, ceva s-a întâmplat și cariera politică a lui Preda a luat abrupt o pauză, la alegerile parlamentare din 2020, când îl regăsim pe traseist pe listele de candidați ale PMP. O candidatură care se încheie cu un eșec lamentabil.
Poate că înălțimile funcției de senator l-au amețit pe politrucul craiovean și și-a uitat una dintre „vocații” – aceea de „om de casă”?
Singura informație certă este că liderul de necontestat al PSD Craiova, actualul Primar al Craiovei Lia Olguța Vasilescu (printre altele, nașa de căsătorie a lui Radu Cosmin Preda și nașă de botez a copilului acestuia) a decis că politrucul nu mai este necesar pentru echipă. Dacă ne gândim că relația de familie și politică dintre cei doi este foarte veche, putem suspiciona că Preda a călcat pe un bec…
După nici doi ani, Radu Preda revine în forță pe scena banilor publici, fiind promovat, cum povesteam la începutul articolului nostru, în funcția de Director General Activități Suport la ANRE, pe un salariu de aproximativ 7.000 euro/lună.
Va fi o sumă suficient de consistentă pentru ca politrucul traseist să obțină iertarea de la Partid și o eventuală nouă candidatură politică?
Tot ce se poate! Politrucii traseiști cu experiență în sinecuri pe bani publici sunt la mare căutare printre partidele politice românești.
În concluzie, se poate spune că Radu Cosmin Preda este arhetipal pentru majoritatea „tinerelor speranțe” ale politicii românești postdecembriste: inocente figuri de tineri ai anilor ’90, mulți dintre ei mediocrii din perspectivă profesională, nu puțini mânați în aventura politică de sărăcia de acasă…
Câțiva dintre tinerii anilor ’90 au fost excepția de la regula vieții politice românești (carierism, impostură, parvenitism, indolență). Sunt tinerii cu sclipiri geniale și dornici de a transforma România într-o țară europeană. Din păcate pentru societatea românească, aceștia au fost prea puțini pentru a reuși să facă binele dorit țării!
Mihai Răzvan Sturzu – un tânăr „multilateral dezvoltat”: fondator al trupei „Hi-Q”, social-democrat cu viziuni reformatoare, contestatar al lui „Daddy” Dragnea și pilot în aviața comercială
Cariera publică a lui Mihai Răzvan Sturzu este un fel de basmul Cenușăresei, cu diferența că „Cenușăreasa” noastră nu rămâne cu Prințul aka „Daddy” Dragnea, acesta dovedindu-se a fi un derbedeu penal pus pe japcă și afaceri dubioase.
În anii ’90, atunci când politrucul Radu Cosmin Preda își afla „vocația” prin PRM-ul naționalistului comunistoid Vadim Tudor, tânărul Mihai înființa, împreună cu un prieten din copilărie, Florin Grozea, trupa Hi-Q. Formația a avut imediat succes în rândul tinerilor, iar membrii formației au devenit vedete, participând ca invitați și moderatori ai unor emisiuni de divertisment la TVR, Antena 2 și 2, Prima TV, Acasă TV, Radio Magic FM, Radio 21 etc. Trupa „Hi-Q” a susținut peste 1.000 de concerte în țară și străinătate și a realizat zeci de videoclipuri muzical de mare succes.
Mihai Răzvan Sturzu se implică în societatea civilă din epocă și dezvoltă activități umanitare, ecologice, culturale și de dezvoltare personală. Tânărul nostru rebel nu excelează la carte: a absolvit Colegiul Național „Unirea” (Limbi Străine), urmează un an de studii la Facultatea de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, întrerupe studiile pentru a se dedica activității artistice și urmează, într-un sfârșit, studiile Facultății de Jurnalism la Universitatea privată „Hyperion” din București (finalizate în 2004).
La începutul anilor 2000, Sturzu lansează un program de educație non-formală intitulat „Modelul meu”, în încercarea de a direcționa atenția tinerilor către persoane publice care au adus beneficii reale României. Dificultățile întâmpinate în implementarea programului, dar și un pic de vanitate personală, îl determină pe rebelul Mihai Răzvan Sturzu să asculte „cântecul de sirenă” al liderului de atunci al PSD, Victor „Micul Titulescu” Ponta și să se înscrie în PSD (2010).
Cariera politică a lui Sturzu începe promițător: este ales foarte repede în funcția de purtător de cuvânt al Tineretului Social Democrat, iar în 2012, este numit consilier pe probleme de tineret al prim-ministrului Victor Ponta.
În anul 2012, Sturzu este ales deputat în Colegiul Uninominal 24/Sector 6/București, în urma unei campanii electorale desfășurată sub deviza „Un Parlament în ritmul generației mele” (implementată de un grup format din 30 de tineri voluntari, studenți la facultăți cu profil de științe politice).
În Parlament, în anul 2013, rebelul Mihai Răzvan Sturzu promovează un proiect de modificare a Legii Voluntariatului prin care se oferă posibilitatea ca ONG-urile să emită documente prin care să certifice activitatea de volutariat a membrilor și totodată, sunt recunoscute abilitățile dobândite de voluntari pe parcursul activității în ONG. Legea a fost promulgată în iunie 2014 și se constituie într-o contribuție importantă pentru dezvoltarea societății civile din România.
Sturzu se implică și în modificarea Legii Partidelor, prin reducerea la trei a numărului de membri fondatori necesar pentru înființarea unui nou partid politic, măsură prin care accesul cetățenilor la viața politică este încurajat. Legea modificată este promulgată în mai 2015.
În 2015, Sturzu oferă societății românești o nouă premieră în materie de societate civilă: Platforma „Start cu Sturzu” – prima platformă online de „crowd-legislating” din România care oferea posibilitatea oricărui cetățean român să propună o idee de lege. Inițiatorul care aduna peste 1.000 de like-uri/voturi de la vizitatorii site-ului era invitat la Parlament pentru a discuta posibilitatea inițierii unui proiect de lege pe ideea respectivă.
În funcția de lider al Tineretului Social Democrat, Sturzu reușește să insufle organizației o atmosferă specifică vieții politice vest-europene…
…însă orice poveste frumoasă în politichia românească este scurtă. La Congresul PSD din 2015, rebelul Mihai Răzvan Sturzu îl acuză pe Liviu Dragnea de practici comuniste și cere Congresului să nu valideze candidatura acestuia la funcția de Președinte al PSD: „Acum o săptămână am avut alegeri cu un singur candidat. Ăsta e comunismul, oameni buni! Domnul Ion Iliescu ne-a asociat acest tip de alegeri cu cele de pe vremea lui Ceaușescu și bine a făcut!”
Într-un interviu ulterior, rebelul Sturzu a declarat tranșant: Este o problemă dacă vorbim de comunism în PSD. Nu e târziu să ne cerem scuze pentru mineriadele din 90, pentru faptul că Regele n-a fost primit în țară în 90. Au fost vremuri grele, dar au fost decizii greşite. (…) Mi-ar fi plăcut să fi avut candidaţi din care să alegem. Un gest este să invalidăm alegerile, să avem 2-3 candidaţi, ca să fie dezbatere de idei şi progres. (…) Vreau să cred că mai e democraţie în PSD”.
După Congresul PSD, Mihai Răzvan Sturzu demisionează din PSD și activează, pentru o vreme, ca deputat independent. Așa se încheie aventura politică a rebelului Sturzu.
Fosta tânără speranță a PSD-ului își reface rapid cariera profesională. În aprilie 2016, Sturzu finalizează cursurile Școlii Superioare de Aviație Civilă, iar din anul 2017 este pilot de linie la Compania Aeriană „Wizz Air”.
Se poate spune că rebelul Mihai Răzvan Sturzu este arhetipal pentru tinerii care au intrat în politică cu speranța că vor reforma, în spiritul democrației vest-europene, partidele politice și implicit societatea românească. O speranță naivă, după cum s-a văzut…
Prin plecarea lui Mihai din politică a pierdut nu numai PSD-ul (care preferă, evident, „tinere speranțe” ca politrucul traseist Radu Cosmin Preda, slugi obediente stăpânilor din Partid), ci și întreaga clasă politică românească.
Altfel spus, România se află în mizeria actuală tocmai pentru că în luptele interne din partidele post-decembriste, bătălia pentru putere a fost câștigată de politruci, în detrimentul oamenilor normali.
RIP, România…
