Măsurile adoptate de Guvern pentru limitarea răspândirii pandemiei de coronavirus au afectat puternic preoțimea din întreaga țară, efectul de tsunami fiind resimțit în special în zonele sărace: Oltenia și Moldova. Dacă în Moldova, Mitropolia, prin vocea IPS Teofan, a anunțat că preoții nu vor fi lăsați la mila lui Dumnezeu, dinspre Palatul Vorvoreanu nicio vorbă bună, nicio soluție pentru ajutarea celor ce slujesc în parohiile modeste și sărace din județele Dolj și Gorj aflate în componența Arhiepiscopiei Craiovei și sub directa îndrumare a mitropolitului Irineu al Olteniei.
Preoții din Arhiepiscopia Craiovei și problema salarizării în timpurile pandemiei
Salarizarea preoților a fost mereu motiv de scandal și acuzații la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Bogăția materială – vile și mașini de lux, afaceri dubioase etc – afișată de unii preoți și ierarhi ai BOR (să nu uităm, aceștia din urmă având la baza stării monahale jurământul sărăciei, primesc salariu integral de la stat, fiind asociați cu demnitarii) a lăsat impresia că toți preoții acestei Biserici s-ar bucura de o viață prosperă.
Realitatea este însă diferită. Majoritatea preoțimii slujește în parohii modeste sau sărace. Majoritatea preoților sunt tați care cresc copii și au grijă de o gospodărie și care din partea statului primesc doar un ajutor bănesc.
Venitul unui preot este asigurat, la nivelul salariului de bază, într-un procent de doar 65% din fondurile alocate de la bugetul de stat, iar preotul dintr-o parohie săracă primește până la 80% ajutor de la stat din salariul de bază. Restul salariului – până la realizarea venitului net plus taxele și impozitele datorate statului aferente salariului integral – trebuie asigurat din veniturile proprii ale parohiei obținute prin serviciile religioase realizate: botez, cununie, înmormântare, pomelnice etc. La acest efort financiar se adaugă diferitele obligații stabilite de eparhia (episcopie, arhiepiscopie, mitropolie) în cuprinsul căreia funcționează parohia: comercializare de lumânări și vin liturgic, de calendare religioase, etc. în cantități prestabilite de eparhie, în urma unei evaluări, de multe ori eronată, a numărului de credincioși și dorinței acestora de a cumpăra respectivele produse.
În Arhiepiscopia Craiovei, o mare parte din parohii sunt modeste și sărace, cu precădere cele din zona rurală. Restricțiile de circulație și interzicerea slujbelor și serviciilor religioase cu participarea credincioșilor au redus la zero veniturile încasate de preoții din parohiile sărace, oricum obligați să trăiască în condiții financiare destul de precare. “Poate că treceam mai ușor peste această perioadă de cumplită încercare dacă Mitropolia nu ne lua pământurile. Pe lângă faptul că le munceam, mai încasam și banii de la APIA, și așa completam și noi niște salarii modeste. Acum, de când cu pandemia aceasta, veniturile noastre au scăzut mult”, spune un preot a căuia parohie ține de Protoeria Craiova Sud.
În ciuda faptului că presa vremii a tratat subiectul donațiilor obligatorii (link), iar preoții au pus cruce terenurilor deținute de parohiile în care slujesc, unii încă mai caută răspuns la întrebarea: cum a fost posibil ca nimeni să nu sesizeze încălcarea noului statut al BOR care spune că un bun al unei parohii nu poate fi instrăinat decât cu acordul Adunării Parohiale și nu cu a Consiliului Parohial?
Într-un context atât de dificil, cum este cel al pandemiei cu restricțiile sanitare cunoscute, preoțimea din Dolj și Gorj se aștepta la un gest de sprijin financiar din partea Arhiepiscopiei. Deocamdată, așteptarea a fost zadarnică. Mai mult decât atât, pentru mulți dintre slujitorii bisericilor din Craiova „birul” impus de superiori nu a fost nici măcar suspendat în perioada de pandemie. „Suntem puși în situația de a nu putea plăti facturile la lumină și utilități, iar el ne bagă pe gât lunar așa zisele meniuri pentru săraci și cărțile lui pentru care achităm milioane bune”, se plâng preoții din Craiova, întrebându-se totodată unde se duc banii încasați din chiriile de la comerciații din zona Catedralei Craiovița Nouă sau „La florării” din zona Schmit.
Dacă despre afacerea „mâncare pentru nevoiași” dezvoltată de Arhiepiscopia Craiovei printr-o societate comercială (ARHI SAN LAZARUS SRL) o să vorbim în partea a doua a articolului, astăzi o să scriem despre ceea ce se află în spatele sintagmei „popă sărac-popă bogat”.
Deocamdată, vă prezentăm, în exclusivitate, coperta ultimei apariții editoriale semnate de Mitropolitul Olteniei, cu precizarea că volumul s-a regăsit în coletul cu cărți trimis de curând către toate parohiile din Craiova și nu numai. Conform unor surse bisericești, în schimbul coletului, fiecare preot-paroh din Craiova a scos din buzunar puțin peste 400 de lei pentru a achita contravaloarea coletului.
„Legiunea” Mitropolitului Irineu
„Elita” Arhiepiscopiei Craiovei – mitropolitul Irineu, armata de preoți consilieri și preoți cadre universitare – manifestă o șocantă lipsă de empatie și solidaritate creștină. Până la acest moment, nu există informații că s-ar fi adoptat măsuri concrete, de ajutorare financiară a preoților care sunt în imposibilitatea să-și procure diferența de 40% din salariul brut, în contextul în care nu mai este posibilă încasarea de venituri din servicii religioase.
Care sunt cauzele acestei lipse de dragoste frățească?
Probabil că principala cauză este prăpastia socială provocată între această „elită” a Arhiepiscopiei Craiovei și preoțimea de rând, de salariile imense pe care le încasează „elita” arhiepiscopiei, alături de putere discreționară pe care a dobândit-o această „elită” asupra administrației bisericești și instituțiilor de învățământ teologic din Craiova, mai ales asupra Facultății de Teologie.
Mitropolitul Irineu Popa încasase, conform declarației de avere depusă în iunie 2019 la Universitatea din Craiova (unde este profesor universitar la Facultatea de Teologie și Director al CSUD – Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat), un venit anul de 88.877 lei (aproximativ 7.400 lei lunar!). La acest venit lunar se adaugă salariul de mitropolit care, conform relatărilor din presă, ar fi de 21.840 lei net / lună. Rezultă că Mitropolitul Irineu Popa este fericitul beneficiar, din bani publici, al unui venit de aproximativ 29.240 lei lunar, adică aproximativ 5.800 euro!
“Cu venitul lui dintr-o lună, în aceste momente grele pentru întreaga țară, cel puțin 10 parohii din mediul rural ar putea fi ajutate”, spun preoții revoltați de lipsa de reacție și solidaritate creștină a Mitropolitului Irineu. Despre salariile încasate din fonduri publice de ierarhii BOR se poate lectura aici: link
Pr. Răzvan Stan Nicolae (decan al Facultății de Teologie Craiova) încasase, conform declarației de avere depusă în iunie 2019 la Universitatea din Craiova, o sumă totală anuală de 105.000 lei (104.150 lei ca decan și 10.860 ca preot la una dintre cele mai prospere parohii din oraș, Sf. Gheorghe Nou, zona Păltiniș), adică 8.750 lei lunar (aproximativ 1.750 de euro).
Preotul Ivan Adrian, prodecan al Facultății de Teologie, inspector bisericesc responsabil cu dosarele de acuzare a preoților pentru probleme de disciplină, preot paroh la una din parohiile bogate ale orașului, parohia de la cimitirul Ungureni, încasase, conform declarației de avere depusă în iunie 2019 la Universitatea din Craiova, o sumă totală anuală de aproximativ 123.000 lei (88.710 lei – ca prodecan, 9.773 lei ca inspector bisericesc, 23.730 ca preot paroh), adică 10.184 lei lunar (aproximativ 2.000 euro lunar!).
Preotul Reșceanu Ion (ca Director Departamentului Teologie și cadru universitar la Universitatea din Craiova), încasase, conform declarației de avere depusă în iunie 2019 la Universitatea din Craiova, o sumă totală anuală de 111.883 lei (96.257 lei ca director departament, 1.450 lei în vouchere de vacanță și 14.176 lei ca preot la Parohia Mântuleasa, o altă parohie bogată a Craiovei), adică aproximativ 9.300 lei lunar (1.800 euro lunar!).
Preotul Picu Ocoleanu (ca Director al Școlii Doctorale de Teologie și cadru universitar) încasase, conform declarației de avere depusă în iunie 2019 la Universitatea din Craiova, o sumă totală anuală de aproximativ 185.000 lei (163.668 lei aferent funcției de Conf. Univ. și 21.106 lei ca preot la parohia Harșu, o altă prosperă parohie a Craiovei), adică aproximativ 15.400 lei lunar (3.000 euro lunar!).
Alături de această „crème de la crème”, așa-zisa elită a Arhiepiscopiei Craiovei este formată și din consilieri eparhiali, inspectori eparhiali și protopopi.
În cadrul structurii Mitropoliei Olteniei-Arhiepiscopiei Craiovei descoperim un Sector Silvic, coordonat de preotul George Daniel Achim, pe post de inspector. Pr. Achim a lucrat, sub domnia mitropolitului Teofan, la Sectorul Social al Mitropoliei. „Adoptat”, în urmă cu mulți ani, de actualul Episcop al Severinului și Strehaiei, mutat la Drobeta Tr. Severin, pr. Achim a reușit să-și facă o situație strălucită în administrația Episcopiei și a dovedit că posedă reale aptitudini de antreprenor, fapt care l-a determinat pe Mitropolitul Irineu să-l aducă înapoi, la Craiova, și să-i încredințeze administrarea imenselor proprietăți funciare ale Arhiepiscopiei Craiovei, dar și a fondurilor europene pentru renovare de biserici. Pr. Achim este preot paroh la biserica „Sf. Spiridon”, o prosperă parohie aflată în centrul orașului Craiova și totodată, este cunoscut preoților craioveni pentru obediența absolută pe care o manifestă față de Mitropolitul Irineu.
Alt membru al elitei Arhiepiscopiei Craiovei este preotul Adrian Caludiu Trifu, Consilier Administrativ-Bisericesc. Pr. Trifu slujește la biserica „Maica Domnului – Oota”, parohie bine chivernisită a Craiovei. Pe lângă faptul că are imaginea unui loial slujitor al Mitropolitului Irineu, pr. Trifu este cunoscut și pentru preocupările sale filantropice majore. De curând, în colaborare cu Asociația ”Bucurie pentru Viață”, unde soția acestuia este puternic implicată, s-au început lucrările pentru realizarea unei tabere pentru copiii bolnavi de cancer. Banii necesari au fost strânși printr-o campanie de strângere de fonduri. O campanie de mare succes, se pare, căci asociația respectivă, înregistrată fiscal din 11 Decembrie 2018, conform site-ului Ministerului de Finanțe, raporta la 31 Decembrie 2018, după doar 19 zile de la înregistrarea fiscală, venituri totale de 20.000 lei, din care un Excedent/Profit de 10.068 lei! Puține ONG-uri din România se pot lăuda cu o asemenea performanță.
Tabăra, a cărei construcție a fost începută în 9 aprilie 2020, se află în satul Bădoși, din comuna Bratovoiești. Coincidență sau nu, în comuna Bratovoiești, Arhiepiscopia Craiovei dezvoltă de ceva vreme o importantă activitate de producție agricolă… dar despre aceste subiecte, vom discuta într-o anchetă jurnalistică specială.
Un alt important personaj al elitei Arhiepiscopiei Craiovei este preotul Grigore Vulcănescu, preot paroh la biserica „Postelnicu Firu”, parohie înstărită din zona Calea București-Nanterre a Craiovei. Acesta deține atât funcția de Consilier Cultural, cât și pe aceea de Protopop, o dublă calitate oficială interzisă de Statutul BOR, prin articolul 202, litera c: „În întreaga Biserică Ortodoxă Română nimeni nu poate fi în acelaşi timp: c) vicar eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop şi membru al consistoriilor bisericeşti.” Pr. Grigore Vulcănescu a fost cel care a contribuit major la determinarea (obligarea?) preoților din parohiile Arhiepiscopiei Craiovei de a-și „dona” terenurile agricole aflate în proprietatea parohiilor lor către Asociația Agricolă „Iconomu” înființată de Mitropolitul Irineu cu scopul centralizării proprietăților agricole/funciare din Arhiepiscopie și exercitării unui control direct asupra acestora.
O altă figură cunoscută a Arhiepiscopiei Craiovei este preotul Adrian Albert Stănulică, Consilier Social și Președinte executiv al Asociației „Vasiliada”, entitatea juridică folosită de Mitropolitul Irineu pentru atragerea de fonduri europene. Pentru ascultarea permanentă dovedită față de Mitropolit și interesele acestuia, Pr. Stănulică a fost răsplătit cu funcția de preot paroh la biserica „Sf. Ierarh Nicolae”-Dorobănția, prosperă parohie a Craiovei, până nu demult fieful pr. Gheorghe Zamfir, dovedit în instanță ca turnător al Securității comuniste.
Proiectele sociale finanțate de Uniunea Europeană și coordonate de pr. Stănulică au uneori o soartă ciudată. Să dăm doar un exemplu: fostul Centru social „Best Life” pentru copiii defavorizați din Craiova, amenajat cu fonduri europene într-o clădire aflată pe str. Adrian Păunescu, nr. 16, a încetat să mai existe, după terminarea perioadei obligatorii de post-finanțare. Mitropolitul Irineu a decis să dea clădirii o destinație mult mai pragmatică și generatoare de bani, așa că în clădire a fost amenajată Școala Postliceală Sanitară „Sfântul Ștefan”, preluată (cumpărată?) de la fostul proprietar, Fundația „Acțiunea Ecologică Română” din Craiova. Școala oferă calificări în meseriile de Asistent Medical Generalist și Asistent Medical de Farmacie. Evident, contra-cost! Pr. Stănulică a făcut „ascultare” și a acceptat dispariția centrului social din subordine fără nici cea mai mică împotrivire la o asemenea aberație: să renunți la ajutorarea copiilor săraci și să le transformi centrul într-o afacere! …dar despre proiectele „sociale” ale Arhiepiscopiei Craiovei, vom povesti într-o anchetă jurnalistică specială.
În toată această „legiune” de consilieri eparhiali, pare a face notă discordantă preotul Gabriel Sorescu, Consilier pentru Învățământ, Activități cu Tineretul și de Catehizare al Arhiepiscopiei Craiovei. Preot paroh la una dintre cele mai modeste parohii ale Craiovei – biserica „Sf. Nicolae-Brândușa” așezată lângă Muzeul Olteniei, parohie „gâtuită” de marile parohii Dorobănția, Obedeanu și umbrită de paraclisul mitropolitan Madona-Dudu aflat în imediata vecinătate – preotul Sorescu este printre primii preoți olteni care au dezvoltat, începând din perioada mitropolitului Teofan, pastorația tinerilor prin metode moderne. Această abordare i-a asigurat succesul în rândul tinerilor creștini craioveni, dar și invidia unora dintre onorabilii profesori universitari de Teologie și membri ai administrației bisericești craiovene. Probabil panicat de haosul în care amenința să se prăbușească învățământul religios din școlile și liceele Arhiepiscopiei, Mitropolitul Irineu i-a solicitat imperativ preotului Gabriel Sorescu să facă ascultare și să accepte funcția de consilier, în speranța că aptitudinile acestuia vor fi suficiente pentru a salva măcar aparențele.
În „elita” prosperă din jurul Mitropolitului Irineu, regăsim și șase protopopi care conduc protopopiatele din Dolj și Gorj, câte trei în fiecare județ. Nu avem informații că vreunul dintre acești mai mari între preoți ar fi ridicat glasul să-și apere confrații preoți muritori de foame în această perioadă deosebit de dificilă provocată de pandemie. Dimpotrivă, cuvântul de ordine a fost „ascultarea” obedientă față de ierarh și nepăsarea față de soarta tristă a preoților săraci.
Conform legislației în vigoare, salarizarea pentru funcțiile de consilier eparhial, inspector eparhial și protopop este calculată prin echivalarea cu salarizarea unui profesor cu studii superioare, cu grad didactic II și vechime între 10 și 15 ani, ceea ce înseamnă o sumă de cel puțin 3000-3500 lei net lunar, la care se adaugă toate beneficiile, văzute și nevăzute, ale apartenenței la „elita” administrației bisericești.
Poți să slujești la doi domni „și lui Dumnezeu și lui Mamona”?
În partea a doua a articolului, pe lângă dezvăluirile legate de afacerile bănoase ale Mitropoliei Olteniei și tranzactii imobiliare, o să prezentăm mărturiile șocante ale unor preoți din Craiova care vin să întărească cele documentate de Republica Oltenia.
Deocamdată, rămânem la concluzia că, în vreme ce o mare parte din preoțimea Arhiepiscopiei Craiovei este în prag de faliment, Mitropolitul Olteniei și membri camarilei cu care s-a înconjurat prosperă și își văd, în taină, de afaceri și preocupări care nu au vreo legătură cu menirea Bisericii: îndrumarea creștinilor pe drumul mântuirii.
